HRW denunţă controalele „abuzive şi rasiste” ale poliţiei franceze

Raportul ONG-ului Human Rights Watch, intitulat „Ne vorbesc ca unor câini: controalele abuzive ale poliţiei din Franţa”, este axat pe ceea ce se numesc în Hexagon „controalele în funcţie de facies”, cu alte cuvinte controalele realizate de poliţie în funcţie de fizionomia celui controlat. Pentru realizarea anchetei care a durat un an – între aprilie 2019 şi mai 2020 - asociaţia a efectuat aproape o sută de interviuri la Paris, în periferia capitalei franceze, la Lille, Strasbourg şi Grenoble. Au fost interviuvaţi circa 50 de copii şi adolescenţi şi ceva mai puţini tineri adulţi.

Concluziile sunt alarmante. „Controalele stradale ale poliţiei se fac fără motive, numai asupra minorităţilor, inclusiv asupra unor copii de doar 10 ani.” Dealtfel, printre cei interogaţi de Human Rights Watch figurează copii de 10, 12 sau 16 ani, toţi cu nume „predestinate”: Ahmad, Abdul, Omar sau Ali. De multe ori, aceste controale de acte includ apoi o „palpare corporală intruzivă şi umilitoare şi un control al lucrurilor personale, inclusiv ale telefoanelor mobile.” Dealtfel, de-a lungul mărturiilor culese – şi unele chiar publicate pe internet – de ONG, se subînţeleg uşor umilinţele, ranchiunele şi neînţelegerile nutrite de aceşti tineri de culoare sau arabi.

Bénédicte Jeannerod, directoarea pentru Franţa a ONG-ului, e de părere că „aceste practici explică fractura profundă şi acută care există între populaţie şi poliţie şi totodată nu au practic niciun efect în materie de prevenţie sau de detectare a criminalităţii. Totodată, pe lângă caracterul discriminatoriu al „controalelor în funcţie de facies”, raportul Human Rights Watch scoate în evidenţă această problematică referitoare la copii” mai spune responsabila asociaţiei.

In faţa acestor nedreptăţi, ONG-ul a încercat să intre în contact, să vorbească cu reprezentanţi ai forţelor de ordine, directori sau sindicalişti. Nimeni nu a vrut să răspundă solicitărilor cu două excepţii. Un sindicalist care a declarat că „aceste controale de identitate au devenit azi baza practicii poliţieneşti” şi un alt poliţist, care a preferat să rămână anonim, şi care explică aşa: „controalele de identitate şi palpările efectuate de poliţie sunt un mijloc deturnat de a vedea dacă nu există undeva stupefiante.”

Si ce e de făcut? In opinia multora, precum Apărătorul Drepturilor Jacques Toubon, e nevoie de trasabilitatea controalelor. Incă dinainte să devină preşedinte al Republicii, socialistul François Hollande promisese că va introduce un sistem de recipisă după fiecare control de acte. Măsura nu a fost niciodată implementată din cauza sindicatelor de poliţişti care se opun vehement acestei idei. Human Rights Watch cere de partea sa reprezentanţilor statali „să condamne public controalele în funcţie de facies şi să interzică controalele de acte ale elevilor la ieşirea din şcoli”. ONG-ul propune şi ea introducerea unei recipise sau alt mijloc eficient care ar permite „colectarea sistematică de date privind controalele efectuate de poliţie. Acest lucru ar permite indivizilor să aibă o dovadă a controalelor la care au fost supuşi.”

In fine, în actualul context mondial de denunţare a abuzurilor comise de forţele de ordine, raportul Human Rights Watch arată cum controalele de poliţie abuzive şi rasiste comise asupra unor copii „contribuie să creeze un climat de neîncredere şi sfidare între poliţie şi tineri. A combate aceste abuzuri şi nedreptăţi revine la a restabili o relaţie de încredere, mai ales în cartierele periferice, zise populare.”