Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirus: 500 de personalități cer apărarea democrației

in_plina_pandemie_de_coronavirus_o_scoala_catolica_a_fost_transformata_in_refugiu_pentru_cei_care_nu_au_un_acoperis_manila_31_martie_2020.jpg

În plina pandemie de coronavirus, o scoala catolica a fost transformata în refugiu pentru cei care nu au un acoperis, Manila, 31 martie 2020.
În plina pandemie de coronavirus, o scoala catolica a fost transformata în refugiu pentru cei care nu au un acoperis, Manila, 31 martie 2020.
Image source: 
REUTERS/Eloisa Lopez

Fără să numească țări, semnatarii apelului denunță ”regimurile autoritare” care profită de pe urma acestei crize pentru a închide gura criticilor și pentru a-și consolida dominația politică. 

Pandemia de coronavirus lasă loc autoritarismului și amenință democrația, sunt de părere sute de foști guvernanți, laureați ai premiului Nobel și diverși aleși, într-o scrisoare deschisă. 

 

Fără nicio surpriză, regimurile autoritare profită de criză”, constată cei 500 de semnatari, dintre care mai bine de 60 de foști șefi de stat și de guvern.

 

Acțiunile lor compromit democrația. Libertatea, sănătatea și demnitatea oamenilor este în joc”, susțin semnatarii acestei scrisori întocmite la inițiativa Institutului Internațional pentru Democrație din Stockholm. 

 

”Cum pandemia are deja consecințe economice și sociale importante, cel mai posibil va avea și profunde consecințe politice”, susține secretarul general al institului, Kevin Casas-Zamora.

 

În Turcia, Ungaria, Filipine și Salvador libertățile populației au fost limitate în numele crizei sanitare. 

”Există motive legitime pentru a invoca măsuri de urgență dar ele devin problematice când sunt folosite pentru a reprima media independentă și alte drepturi individuale”, subliniază Kevin Casas-Zamora.

 

Organizația observă că pandemia a determinat  amânarea ori anularea a aproape 70 de alegeri în întreaga lume iar aproape 50 de state dintre care 20 de democrații au restricționat libertatea presei în această pandemie. 

 

Expertul explică faptul că ”dacă instaurarea unui regim de urgență reprezintă o parte legitimă a arsenalului de intervenție a guvernelor democratice pentru a face față unor circumstanțe excepționale, exercițiul lor trebuie să rămână proporțional cu urgența în cauză”. 

 

Cât privește instaurarea unor măsuri stricte - carantina și privarea de unele libertăți - este încă greu de evaluat ce altă strategie ar fi fost mai eficace dar adaugă faptul că ”există toate șansele de a fi găsit echilibrul correct dacă politicile publice ar fi experimentate, corectate și ajustate”.

 

Potrivit International Center for Non-Profit Law din Washington, peste 80 de țări au luat sub umbrela ”măsurilor de urgență” dispozitive de cenzură în timp ce Executivele și-au acordat puteri lărgite. 

 

« Ucideți-i cu gloanțe! » dacă nu stau în carantină, ordona președintele filipinez Rodrigo Duterte la începutul pandemiei.  

 

La fel ca el, Erdogan, Putin, Orban, Bolsonaro și pentru alți câțiva, ”puternicii aflați la putere”, după cum îi califică politologul francez Jacques Hubert-Rodier - pandemia a justificat suspendarea a numeroase libertăți pentru a-și pune în aplicare megalomania și ambițiile autoritare

 

La începutul lui iunie, sute de manifestanți se aflau pe străzile Manilei după ce o nouă lege antiterorism, adoptată de Camera Reprezentanților, a înfuriat opoziția, reprezentanții societății civile și organizațiile de apărare a drepturilor omului.  

Legea autorizează arestarea suspecților de terorism până la 24 de zile, fără mandat.

 

De la alegerea sa în 2016, președintele Rodrigo Duterte a tot recurs la detenții discutabile în numele luptei contra traficului de droguri ori a apărării securității naționale. 

 

Pe 5 mai, în plină pandemie, cel mai urmărit canal de televiziune din Filipine a încetat să mai emită, căci președintele Rodrigo Duterte nu și-a ascuns niciodată ostilitatea față de media care a îndrăznit să îl critice.

 

În Salvador,  mii de persoane au fost reținute și plasate în centre de detenție în plină pandemie, pe motiv că nu au respectai carantina. 

Mai multe organizații internaționale, printre care și Amnesty International au creut președintelui Nayib Bukele să revină asupra deciziei de a interveni în forță asupra celor care nu respectă carantina. 

O astfel de măsură nu servește rațiunilor sanitare, încalcă drepturile omului și permit folosirea excesivă a forței, explică Erika Guevara-Rosas, director pentru America centrală a Amnesty International.

 

Printre semnatarii scrisorii se află fostul președinte brazilian Fernando Henrique Cardoso și fostul guvernator de Florida, Jeb Bush, laureata premiului Nobel pentru Literatură pentru 2015 și cel al Nobelului pentru Pace în 1983 - fostul președinte polonez Lech Walesa, actorul american Richard Gere și fosta șefă a diplomației americane Madeleine Albright.