Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libia, în centrul unui intens balet diplomatic

libia.jpg

Steaguri turcesti si libiene fluturate în Piata Martiriilor din Tripoli, 21 iunie 2020
Steaguri turcesti si libiene fluturate în Piata Martiriilor din Tripoli, 21 iunie 2020
Image source: 
Mahmud TURKIA / AFP

Războiul din Libia este în centrul unui intens balet diplomatic. Motivul acestei agitaţii este că apar tot mai multe tensiuni, mai ales regionale – Egiptul a ameninţat că va interveni în conflict – dar şi internaţionale, în particular între Franţa şi Turcia, două state membre Nato şi deci, în principiu, aliate. Ce acuzaţii reciproce îşi aduc aceste ţări?

Pe eşichierul conflitului armat din Libia se află două echipe, două tabere. De o parte, mareşalul Haftar, sprijinit în principal de Rusia dar şi de Egipt şi Emiratele arabe unite, şi de cealaltă parte, Forţele guvernului de uniune naţională libiană (GNA), recunoscute şi susţinute de ONU şi de Turcia.

De câteva zile încoace, tonul creşte între Paris şi Ankara. La începutul săptămânii, preşedintele Emmanuel Macron a denunţat „jocul periculos” al Turciei în Libia. Miercuri a venit rândul lui Jean-Yves Le Drian, şeful diplomaţiei franceze, să ceară Uniunii europene să se aplece „fără niciun tabu” asupra relaţiei pe care o întreţine cu Turcia. „Europa trebuie să-şi apere cu fermitate propriile interese întrucât are mijloacele să o facă” a declarat ministrul francez de externe în faţa senatorilor reuniţi la Paris.

In linii mari, Franţa reproşează Turciei că înarmează masiv forţele GNA şi că a trimis pe teren, la faţa locului, mii de mercenari sirieni, în totală contradicţie cu embargoul pe arme decis de ONU. Graţie acestui sprijin, trupele GNA au recâştigat la începutul lunii controlul întregului nord-vest libian, obligând forţele mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din estul ţării, să dea înapoi. Forţele pro-GNA sunt acum pe cale să cucerească Syrta, oraş-cheie al drumului spre Est, motiv pentru care Egiptul a ameninţat că intervine militar. „Egiptenii trebuie luaţi în serios când spun că sunt gata să intervină în Libia” a subliniat miercuri preşedinţia franceză.

De partea ei, Turcia acuză Franţa că-l sprijină pe „pucistul” Haftar, lucru respins de Paris. Palatul Elysée recunoaşte doar că a cooperat cu forţele mareşalului în 2018 când Haftar recucerea Derna din mâinile islamiştilor din Daech. „Azi nu se mai pune problema să ajutăm o parte sau alta. Scopul este să găsim o soluţie de stabilitate şi securitate care să corespundă intereselor noastre şi ale celor din ţările vecine” insistă Parisul. De aceea, „trebuie clarificat rolul pe care Turcia vrea să-l joace în Libia” conchide Jean-Yves Le Drian. In opinia acestui, faptul că Turcia se implică tot mai mult face ca şi Rusia să se bage tot mai mult de partea lui Haftar. Se evocă astfel prezenţa în Libia a redutabilei forţe Wagner, formată din mercenari ruşi. In final, această situaţie complică orice perspectivă de încetare a focului, provocând dimpotrivă o „sirianizare a Libiei”. Nu în ultimul rând, Franţa denunţă şi acordul gazier semnat de Ankara cu GNA şi care ameninţă interesele unor europeni precum Cipru sau Grecia.

In fine, conflictul din Libia se internaţionalizează şi mai mult cu recentele declaraţii ale Italiei. Fosta putere colonială se teme de o divizare a ţării. „Nu ne putem permite acest lucru şi de aceea, înainte de a merge la Tripoli, am fost la Ankara” a declarat ministrul italian de externe aflat miercuri în capitala Libiei.

Să mai spunem în încheiere că vineri după-masă, preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin vor evoca într-o videoconferinţă crizele în curs, cu precădere deci Libia dar şi cele din Siria sau Ucraina.

Libia, în centrul unui intens balet diplomatic