Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Hashim Thaçi, președintele Kosovo, acuzat de crime de război și de crime contra umanității

thaci.jpg

Hashim Thaci, decembrie 2018
Hashim Thaci, decembrie 2018
Image source: 
REUTERS/Laura Hasani

Lovitură de teatru pentru Kosovo dar și întreaga regiune a Balcanilor. Miercuri, procurorul special pentru Kosovo, a anunțat că-l pune sub acuzare pe președintele kosovar. Hashim Thaçi, împreună cu liderul partidului de guvernământ și alte persoane ale căror nume sunt pentru moment secrete, este acuzat că ar fi «penal responsabil de moartea a aproape o mie de persoane» în timpul conflictului cu Serbia de la sfârsitul anilor ‘90. Cine este Hashim Thaçi și ce consecințe au acuzațiile care i se aduc?

In acest week-end, Hashim Thaçi era așteptat la Washington pentru a participa, sub patronajul american, la discuții cu Serbia în idea de a relansa procesul de apropiere între cei doi foști inamici. Procurorul Curții speciale pentru Kosovo a dat peste cap acest calendar diplomatic. Președintele kosovar nu mai merge la Washington ci rămâne la Pristina.

In vârstă de 52 de ani, Hashim Thaçi este acuzat împreună cu alți presupuși complici printre care Kadri Veseli, liderul Partidului democratric din Kosovo, că ar fi eliminat sute de persoane – opozanți albanezi, sârbi și romi – în timpul războiului din Kosovo de la sfârșitul anilor ’90. Oameni considerați trădători ai cauzei separatiste.

Teoretic, actele de acuzare emise de Curtea de la Haga rămân secrete până la validarea lor definitivă, în cazul de față în luna octombrie. Procurorul a decis de această dată să facă public actul de acuzare contra lui Thaçi și a celorlalți suspecți pentru că «președintele kosovar încerca să împiedice și să submineze treaba noastră.»

Parcursul lui Hashim Thaçi este atipic. Născut la Drenica, localitate considerată a fi leagănul separatismului kosovar, viitorul combatant și apoi șef de stat va participa, mai întâi ca student, la diverse mișcări pacifiste contra autorităților sârbești. Principala dintre ele era condusă de Ibrahim Rugova, «părintele» națiunii kosovare albaneze. După o paranteză studențească în Elveția unde se va apropia de influenta diasporă naționalistă albaneză, Thaçi revine acasă unde constată că politica lui Rugova nu dă roade. Impreună cu alți independentiști, creează deci la mijlocul anilor ‘90 Armata de eliberare a Kosovo (UCK) al cărei șef politic va deveni sub porecla «Șarpele». Gherila s-a dus atunci cu prioritate împotriva puterii sârbe conduse de Slobodan Miloșevic.

Intre anii 1998 și 1999, conflictul din Kosovo va face 13.000 de morți și nu va lua sfârșit decât grație intervenției, mai exact a bombardamentelor, NATO, în particular asupra Belgradului, obligând astfel trupele sârbești să se retragă. Este momentul în care apare pe scena internațională Hashim Thaçi, la conferința de pace de la Rambouillet din periferia Parisului unde avea să fie intens sprijinit de americani și în particular de secretarul de stat din aceea vreme Madeleine Albright.

Raportul Marty din 2010 scoate la lumină un vast trafic de organe organizat în timpul războiului

Hashim Thaçi devine mai întâi premier al Kosovo în 2008 și în această calitate va autoproclama independența provinciei sârbești în același an. In fine, în 2016 este ales președinte al Kosovo.

Curtea specială pentru Kosovo, cu sediul la Haga ca mai toate tribunalele internaționale din ultimele decenii, a fost creată în 2015 la inițiativa SUA și a șefului Casei albe de atunci, Barack Obama. Thaçi, care s-a opus multă vreme creeării acestei Curți, a fost în vizorul anchetatorilor de ani de zile și mai ales după publicarea raportului lui Dick Marty din 2010. Deputatul elvețian, membru al Consiliului Europei, a fost primul care a dezvăluit existența unor presupuse crime comise de fosta gherilă albaneză UCK ale căror figuri de primplan erau tocmai Thaçi și Veseli, actualul lider al partidului democratic din Kosovo, emanația politică a UCK. In acel raport era evidențiat mai ales un important trafic de organe organizat în timpul și după terminarea războiului cu Serbia. Se estimează la 1.800 numărul de kosovari albanezi și sârbi dispăruți în timpul războiului și alți 500 răpiți după terminarea ostilităților. Hashim Thaçi a respins vehement aceste acuzații și se declara gata să compară în fața Curții speciale pentru Kosovo. O Curte care iată azi, îl acuză de crime de război și crime contra umanității dar și de faptul că a vrut să compromită ancheta instanței. Intr-o primă reacție la punerea sa sub acuzare, Thaçi a postat vineri pe pagina sa Facebook următorul avertisment, indirect la adresa Curții de la Haga: «Nimeni nu poate rescrie Istoria Kosovo.» Cum notează comentatorul de politică externă Pierre Haski pe undele radioului France Inter, «președintele kosovar nu e genul de om care să cedeze fără să se lupte.»

Hashim Thaçi, președintele Kosovo, acuzat de crime de război și de crime contra umanității