Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa: acumulare fără precedent de crize şi probleme, dar şi perspectiva unei renaşteri

capture_decran_2020-07-01_a_17.42.36.png

Image source: 
France 24

Putem spune că perioada post-Covid-19 a început pe întîi iulie pentru Uniunea Europeană odată cu redeschiderea mai multor frontiere, cu relansarea sectorului turistic, dar şi cu preluarea preşedinţiei de către Germania. O Europă mai solidară, mai preocupată de ecologie, mai atentă la doleanţele populaţiei se anunţă la orizont. Tot la orizont se află însă şi riscul unui nou val de contaminări, ceea ce invită la prudenţă. Iniţiativele din următoarele şase luni vor fi decisive pentru viitorul Europei, spun numeroşi comentatori în Franţa.

„Europa este confruntată cu probleme economice pe care nu le-a cunoscut niciodată pînă acum. Misiunea care apasă pe umerii noştri este foarte dificilă.” Sunt cuvinte pronunţare de cancelara germană Angela Merkel luni 29 iunie după o întîlnire cu preşedintele francez Macron la castelul Meseberg de lîngă Berlin. Preşedinţia germană a Uniunii Europene demarează cu sloganul „Toţi împreună pentru relansarea Europei”. Mulţi editorialişti spun că aceasta este ambiţia doamnei Merkel în acest moment. Ea a bătut recordul de longevitate în Europa în calitate de şef al unui executiv: de 15 ani se află la putere iar prestigiul şi autoritatea ei sunt în creştere, lucru relativ rar în lumea politică unde uzura intervine repede, uneori numai după un singur mandat de patru sau de cinci ani.

Pe lîngă problemele ei interne legate de relansarea economiei şi de găsirea unui acord cu Marea Britanie în contextul Brexit-ului, Uniunea Europeană este confruntată şi cu multe dificultăţi şi ostilităţi pe plan internaţional. Liderii europeni şi-au pierdut total încrederea în Donald Trump, de exemplu, şi vor urmări fără îndoială cu mare atenţie prezidenţialele din noiembrie din Statele Unite.

Pînă la sfîrşitul anului Uniunea Europeană ar urma să organizeze un summit cu China, care s-a poziţionat în mod clar ca un rival sistemic atît al Statelor Unite ale Americii cît şi al Europei. Noua lege adoptată de puterea de la Beijing vizînd statutul fostei colonii britanice Hong Kong este un semnal fără menajamente: orice opozant democratic din Hong Kong riscă în prezent să fie aruncat în închisoare pe viaţă. China, ţara care este acum a doua putere economică a lumii şi care doreşte să devină prima, ţine să le comunice occidentalilor că nici unul din criteriile lor în materie de democraţie şi drepturi individuale nu va fi acceptat pe teritoriul chinez. Uniunea Europeană va fi obligată la multă supleţe pentru a-şi urmări interesele în contextul cooperării cu China fără să supere America aflată acum în război economic cu regimul încarnat de preşedintele chinez Xi Jinping.

Nu sunt simple nici relaţiile Uniunii Europene cu Rusia. Putin a obţinut, printr-un referendum ale cărui rezultate nu au suscitat nici un fel de suspans, schimbări constituţionale favorabile menţinerii sale la putere pînă în 2036, cînd va avea 84 de ani. Europenii menţin dialogul cu Vladimir Putin, mai ales prin iniţiativele preşedintelui francez Emmanuel Macron. El a acceptat săptămîna trecută invitaţia de a efectua o vizită în Rusia, ceea ce se va produce pînă la sfîrşitul anului. Fără îndoială, situaţia din Ucraina va figura în programul discuţiilor, dar şi Siria şi Libia unde ruşii sunt puternic implantaţi. Conflictele din aceste ţări, precum şi politica agresivă a Turciei în Mediterana reprezintă o altă sursă de griji pe Europa. Săptămîna aceasta responsabilii europeni s-au întîlnit cu mai mulţi şefi de state africane din zona Sahelului pentru a discuta despre noile strategii care ar trebui adoptate acolo, dat fiind că jihadismul ajunge întotdeauna, mai devreme sau mai tîrziu, să lovească şi în Europa.

Iată doar un rapid tablou al şantierelor diplomatice ale europenilor în următoarele şase luni. O acumulare fără precedent de probleme, dar şi o nouă ocazie a Uniunii Europene de a se reconstrui şi de a renaşte de fapt. Trei femei, după cum arată mulţi comentatori, sunt în acest moment în posturi de conducere importante şi capabile să schimbe lucrurile: cancelara germană Angela Merkel, preşedinta Comisiei europene Ursula von der Leyen, şi preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde. Trei doamne, două nemţoaice şi o fraţuzoaică, în prima linie a deciziilor europene: iată o altă noutate şi poate o şansă pentru Europa.