Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Specialist francez: un al doilea val de contaminări este posibil în Franţa după vacanţe

Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că săptămîna aceasta numărul de contaminări cu Covid-19 a depăşit pragul de 12 milioane de persoane, iar numărul de morţi a trecut de 546 000. Epidemia se accelerează şi nu am ajuns încă la momentul ei de paroxism, avertizează OMS. În Franţa, autorităţile ţin cont de probabilitatea unui nou val de contaminări după vacanţele de vară, dar starea de urgenţă snaitară, intrată în vigoare pe 24 martie, nu va fi prelungită după data de 10 iulie.

Nu este într-adevăr momentul să răsuflăm uşuraţi nicăieri pe planetă în acest moment, şi nici măcar în Franţa unde situaţia este totuşi mai bună, cu excepţia a două departamente de peste mări. Cele mai mari motive de nelinişte ni le furnizează specialiştii care spun că virusul ar putea circula şi pe calea aerului. La începutul acestei săptămîni 200 de specialişti şi oameni de ştiinţă au adresat un mesaj Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cerînd să recunoască pericolul potenţial al transmiterii virusului prin aerul pe care îl respirăm.

În Franţa reluarea activităţii generale se accelerează, toată lumea se gîndeşte în prezent la vacanţe, iar regulile de distanţare socială sunt din ce în ce mai puţin respectate. Într-un interviu acordat cotidianului Libération, Jean-François Delfraissy, preşedintele Consiliului ştiinţific creat de executiv în context de pandemie avertizează că laxismul este un aliat al virusului. În prezent, spune acest specialist, nu avem nici vaccin şi nici alt tratament eficient împotriva lui Covid-19, ceea ce înseamnă că trebuie combătut în continuare cu regulile elementare enunţate de milioane de ori pe toată planeta: mască sanitară pe faţă, păstrarea distanţelor, igiena mîinilor precum şi cea corporală, prudenţă atunci cînd suntem în mişcare sau în spaţii închise cu alte persoane.

Jean-François Delfraissy recunoaşte că situaţia s-a amelioart net în Franţa, iar un test important a fost Sărbătoarea muzicii, pe 21 iunie, cînd sute de mii de oameni au ieşit pe străzi în toate oraşele Franţei. De atunci au trecut trei săptămîni dar nu s-a semnalat o creştere gravă a cazurilor de contaminare, ele rămîn la ritmul de 300, 350 de contaminări pe zi în toată Franţa, faţă de zeci de mii de contaminări zilnice în momentele de paroxism ale crizei. În prezent sunt identificate în Franţa 86 de focare de contaminare, în curs de izolare.

Optimismul nostru trebuie să rămînă prudent, mai spune preşedintele Consiliului ştiinţific, pentru că al doilea mare test sunt vacanţele de vară. În prezent în Franţa sunt efectuate cam 400 000 de teste pe săptămînă, dar există mijloace pentru a ridica acest număr la 700 000.

În privinţa vaccinului, mai explică specialistul francez, nu trebuie să aşteptăm minuni, timpul ştiinţific nu este acelaşi cu timpul politic. Citez din declaraţiile sale: „În cazul Sidei, au fost necesari 15 ani pentru a găsi un tratament, în cazul hepatitei C au fost necesari nouă ani, în cazul viruslui Ebola producerea unui vaccin a necesitat 14 luni de cercetări. Iar în cazul coronavirusului vrem rezultate doar în cîteva săptămîni…”

Concluzia este că pretutindeni pe planetă, inclusiv în România, răspunsul faţă de coronavirus asociază dimensiunea bio-medicală cu cea socială.

Cotidianul Le Monde publică în acest context un articol semnat de Mirel Bran în care se arată că o decizie a Curţii constituţionale române frînează măsurile luate de guvern pentru gestionarea crizei sanitare. Responsabilii Uniunii Europene au astfel ocazia, citind acest articol, să descopere că sănătatea populaţiei este sacrificată în România pe altarul ambiţiilor şi al înfruntărilor politice, ceea ce, după părerea mea, este  un caz unic în context comunitar.