Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron în Liban: „Nu sunteţi singuri!”

capture_decran_2020-08-06_a_19.48.06.png

Emmanuel Macron vizitînd cartierul portuar distrus de explozie la Beirut, 6 august 2020.
Emmanuel Macron vizitînd cartierul portuar distrus de explozie la Beirut, 6 august 2020.
Sursa imaginii: 
Thibault Camus/Pool via REUTERS

Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a adus, joi 6 august, un început de speranţă libanezilor traumatizaţi după explozia de marţi care a distrus o bună parte a capitalei, Beirut. Reamintim bilanţul catastrofei, 137 de morţi, în jur de 5000 de răniţi şi în jur de 300 000 de persoane rămase fără adăpost. Emmanuel Macron este primul şef de stat străin care s-a deplasat în Liban în acest context de dramă naţională pentru libanezi, afectaţi în acelaşi timp şi de o gravă criză economică, financiară, instituţională, politică şi sanitară.

Emmanuel Macron s-a dus la Beirut însoţit de şeful guvernului, Jean Castex, precum şi de ministrul de externe Jean-Yves Le Drian pentru a demonstra că Franţa nu rămîne cu braţele încrucişate în faţa acestei noi lovituri pe care o primeşte Libanul, fost protectorat francez. Programul delegaţiei franceze la cel mai înalt nivel a fost dens: o vizită în cartierul portuar total distrus după explozia imensei cantităţi de nitrat de amoniu depozitată acolo în mod iresponsabil, discuţii cu responsabilii libanezi dar şi cu populaţia, conferinţă de presă…

Emmanuel Macron a făcut mai multe declaraţii în Liban, unele de circumstanţă, altele de natură să pună bazele unui plan de redresare a ţării. Într-o primă fază, a spus şeful statului francez, Franţa va coordona sosirea ajutoarelor europene şi, într-un registru mai larg, cooperarea internaţională pentru reconstrucţia capitalei dar şi a economiei libaneze. De notat că Uniunea Europeană a anunţat deja un ajutor de urgenţă de 33 de milioane de euro. Citez din ce a spus Emmanuel Macron: „Astăzi acordăm prioritate ajutoarelor şi sprijinului populaţiei, fără condiţii. Dar nu uităm nici de exigenţa formulată de noi de luni de zile, ba chiar de mai mulţi ani, în privinţa reformelor indispensabile în Liban în anumite sectoare. Dacă aceste reforme nu sunt făcute, Libanul va continua să se scufunde.”

Aceste reforme nu sunt cerute numai de Franţa, ci şi de comunitatea internaţională, precum şi de Fondul Monetar Internaţional. Corupţia în Liban a devenit de fapt atît de mare încît nimeni nu mai are curajul nici să investească în Liban şi nici să împrumute bani Libanului. Negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, de exemplu, sunt în impas, banii pot fi deblocaţi dar cu condiţia adoptării unor măsuri de transparenţă în privinţa utilizării lor, ceea ce sistemul politic actual libanez nu poate garanta. Şeful statului francez nu a ezitat să critice acest aspect şi să precizeze că va avea grijă ca ajutoarele să nu ajungă în „mîini corupte”. În acest sens Emmanuel Macron şi-a oferit într-un fel serviciile de mediator pentru negocierea unui nou „pact politic” în Liban.

Libanezii, primindu-l cu entuziasm pe Emmanuel Macron, au scandat însă lozinci extrem de ostile la adresa întregii clase politice libaneze. Din punctul de vedere al populaţiei care suferă toţi liderii sunt responsabili de dezastrul din Liban: preşdintele Michel Aoun (creştin maronit), primul ministru Hassane Diab (musulman sunit), preşedintele Adunării Naţionale, Nabih Berri (musulman şiit)… Aceşti lideri precum şi mulţi alţii,  marile familii libaneze care de decenii întregi trag sforile în culise, precum şi toate partidele poltice implicate în complicate jocuri şi combinaţii, pe scurt, toată clasa politică este acum detestată de libanezii de rînd care cer „schimbarea sistemului”.  „Ajutaţi-ne! Revoluţie!” strigau mulţi locuitori ai Beirutului veniţi să-l salute şi să-l asculte pe Emmanuel Macron.

Şeful statului francez i-a îndemnat pe liderii de partide să-şi depăşească diviziunile pentru a putea contribui la renaşterea Libanului, dar în realitate Franţa nu întreţine relaţii bune cu toate forţele politice libaneze. Heţbolahii şiiţi sunt sprijiniţi de o bună parte a populaţiei libaneze, printre altele pentru că dispun de structuri economice importante şi sunt consideraţi eroi ai luptei împotriva Israelului, dar branşa lor armată a fost plasată de Uniunea Europeană pe lista mişcărilor teroriste. În acelaşi timp pacea, stabilitatea şi prosperitatea în Liban nu pot fi imaginate fără contribuţia Heţbolahilor care au creat de fapt, prin reţelele lor, un stat în stat.