Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană nu recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Belarus

capture_decran_2020-08-19_a_17.56.37.png

Manifestaţie la Minsk pentru plecarea de la putere a lui Lukaşenko.
Manifestaţie la Minsk pentru plecarea de la putere a lui Lukaşenko.
Image source: 
AFP

Uniunea Europeană, reunită miercuri 19 august în summit extraordinar prin teleconferinţă, a anunţat că nu recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Belarus. Uniunea Europeană este de partea poporului belarus şi va decreta curînd sancţuni subtanţiale la adresa responsabililor politici de la Minsk, a declarat Preşedintele Consiliului european, Charles Michel.

Uniunea Europeană adoptă atitudinea pe care o aştepta populaţia belarusă excedată de cei 26 de ani de exercitare a puterii de către Aleksandr Lukaşenko. Prin declaraţia sa Uniunea Europeană indică de fapt lumii că preşedintele belarus nu mai are nici o legitimitate politică. Lidera opoziţiei din Républica Belarus, Svetlana Tihanovskaia le ceruse de altfel celor 27 ţări membre ale Uniunii Europene să respingă rezultatele frauduloase ale prezidenţialelor de pe 9 august.

Uniunea Europeană, precum şi grupul de la Vişegrad format din Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, cer găsirea unui soluţii politice la criza din Republica Belarus. Mulţi observatori consideră în context că la Moscova se află cheia problemei, mai precis în mîinile lui Putin. Rusia este cel mai apropiat partener politic, economic şi militar al Republicii Belarus, numai că, arată cotidianul Le Monde, Vladimir Putin se află în faţa unei dileme. Analistul Benoît Vitkine defineşte această dilemă în felul următor: Vladimir Putin trebuie să intervină, este imposibil să rămînă doar în expectativă, dar pe de altă parte intervenţia sa riscă să fie contra-productivă. Citez din articol: „Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko nu a beneficiat niciodată de un sprijin necondiţionat din partea Moscovei. Prin ezitările sale permanente între Est şi Vest el a fost un partener dificil. Rezistenţa sa în faţa unui proiect de integrare mai profundă între cele două ţări, preconizat printr-un tratat din 1999, l-a iritat pînă la urmă în mod serios pe Vladimir Putin, drept pentru care Kremlinul şi-a redus contribuţia financiară la sprijinirea modelului social costisitor din Republica Belarus.”

Unii comentatori consideră că Vladimir Putin îl va putea totuşi ajuta pe Lukaşenko să rămînă la putere cu condiţia ca acesta să facă unele concesii şi mai ales să nu tragă în manifestanţi. Ori, s-ar părea că preşedintele belarus tocmai a decis să le ceară forţelor de ordine să intervină pentru a stopa mişcările de protest. „Marea majoritate a populaţiei este obişnuită să trăiască într-o ţară calmă şi trebuie să readucem calmul în ţară”, a declarat Aleksandr Lukaşenko miercuri 19 august, cuvinte reluate de mediile de informare europene. El a mai ordonat întărirea controalelor la frontiere pentru ca nu cumva din străinătate să vină „militanţi” sau „să fie introduse în Republica Belarus arme, muniţii sau bani în vederea finanţării revoltelor.”

Dacă ar fi să ne luăm după aceste declaraţii Lukaşenko pare decis să recurgă la forţă pentru a rămîne la putere. Din unele surse se arată că el a început să-i sancţioneze şi pe funcţionarii care au făcut grevă. Fără îndoială, faptul că pînă şi salariaţii televiziunii de stat s-au întors împotriva lui şi au refuzat la un moment dat să difuzeze programe l-a marcat pe Lukaşenko. Regimul reprezentat de Aleksandr Lukaşenko este în plină agonie, nu mai încape îndoială. Cît va dura agonia, şi dacă dialogul dintre opoziţie şi putere este posibil în Republica Belarus, iată marile întrebări.

Revista L’Express arată în paginile sale că şi pentru Uniunea Europeană ceea ce se întîmplă în Republica Belarus reprezintă o dilemă. De mai multe ori Lukaşenko a pretins că vrea să se apropie de Europa. Într-un astfel de context, cînd el a criticat anexarea Crimeii de către Rusia, europenii au ridicat, în 2016, sancţiunile care fuseseră decretate împotriva sa. Pentru Uniunea Europeană este important totuşi ca Republica Belarus să nu se arunce total în braţele lui Putin, dar pe de altă parte Lukaşenko a devenit un personaj insuportabil şi de nefrecventat.