Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron şi Angela Merkel: apel pentru unitatea unei Europe suverane

capture_decran_2020-08-20_a_21.30.58.png

Cancelara Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron la conferinţa de presă comună de la Fort de Brégançon, 20 august 2020.
Cancelara Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron la conferinţa de presă comună de la Fort de Brégançon, 20 august 2020.
Image source: 
France 24

Cancelara germană Angela Merkel a fost, în după-amiaza zilei de joi, 20 august, pentru cîteva ore, invitata preşedintelui francez Emmanuel Macron la Fort de Brégançon, un loc strategic considerat în Franţa drept un Palat Elysée bis. În acestă reşedinţă de vară a preşedinţilor Franţei sunt invitate puţine personalităţi străine, de unde simbolistica sporită că vizitelor de acest gen. Dincolo de simboluri, cei doi lideri s-au consultat pentru a afişa o poziţie comună într-un moment dificil, de relansare a economiei europene afectată puternic de epidemia de coronavirus.

„Întîlnirea noastră a avut loc sub cele mai bune auspicii”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron la conferinţa de presă acordată împreună cu doamna Angela Merkel la Brégançon. Seful statului francez a pus accentul pe foarte buna cooperare şi coordonare franco-germană în contextul noilor probleme cu care este confruntată Uniunea Europeană „într-o lume care se recompune”.

Europa trebuie să-şi apere suveranitatea sa strategică şi rolul în lume, a mai subliniat Emmanuel Macron, enumerînd principalele dosare, de fapt numeroasele crize pentru rezolvarea cărora Uniunea Europeană are tot interesul să acţiuneze unită şi cu fermitate. Libanul, Libia, Republica Belarus, Iranul, conflictul dintre Turcia şi Grecia, Brexit-ul, instabilitatea din Mali şi ofensiva jihadistă din Sahel, sunt principalele surse de instabilitate în prezent.

„Trebuie, mai mult decît oricînd, să găsim răspunsuri europene la problemele noastre, şi nu naţionale” a afirmat, de partea sa, doamna Angela Merkel. „Europa trebuie să-şi facă auzită vocea, dar Europa nu este puternică decît atunci cînd vorbeşte cu o singură voce”, a mai spus cancelara germană.  

Cotidianul Le Figaro evocă întîlnirea de la Fort de Brégançon precizînd că doar un singur cancelar german, Helmut Kohl, a mai fost invitat acolo, în 1985, cînd socialistul François Mitterrand era preşedinte al Franţei. În ce o priveşte pe doamna Merkel, spun analiştii aceleiaşi publicaţii, ea pune mai puţin accentul pe simboluri şi preferă discuţiile la obiect.

Un prim dosar esenţial abordat la întîlnirea dintre cei doi lideri este legat de Europa, cu accentul pe relansarea economiei dar şi pe regîndirea suveranităţii europene. Specialiştii cred că discuţiile dintre Emmanuel Macron şi Angela Merkel vizează însă şi strategia franco-germană pe termen lung. Germania asigură în prezent, pînă la sfîrşitul anului, preşedinţia turnantă a Uniunii Europene. Franţa va prelua această misiune pentru şase luni la începutul anului 2022.

Le Figaro consideră că Emmanuel Macron şi Angela Merkel încearcă să construiască o „pasarelă” între cele două momente. Angela Merkel se află într-o fază în care îşi pregăteşte succesorul, deşi nu este exclus să obţină şi un al cincilea mandat de cancelar. În 2022 Emmanuel Macron se va afla în campanie electorală pentru un al doilea mandat în fruntea Franţei şi se va prezenta ca un candidat profund pro-european. Tandemului franco-european va trebui deci să i se asigure o dinamică pe cît se poate constantă, într-un context cînd Uniunea Europeană acumulează multe adversităţi.

Preşedintele Emmanuel Macron a pus deseori accentul, în discursurile sale legate de Europa, pe conceptul de suveranitate europeană. Germania, mai sceptică în această privinţă, l-a preluat însă prin vocile doamnei Angela Merkel şi a lui Wolfgang Schäuble. Epidemia de coronavirus a funcţionat ca un catalizator în acest sens, mai ales că germanii au descoperit cît de nefastă poate fi dependenţa sanitară şi tehnologică a Europei de China. În general, însă, dependenţele europenilor de Statele Unite şi de China au devenit un subiect serios de meditaţie, şi probabil că va duce la noi poziţionări politice.

Franţa şi Germania sunt însă departe de a fi pe aceeaşi lungime de undă în toate dosarele. Conflictul dintre Grecia şi Turcia, de exemplu, este văzut în mod diferit la Berlin şi la Paris. Germania, unde trăieşte o foarte numeroasă comunitate turcă sau de orgine turcă, se poartă cu Erdogan oarecum cu mănuşi, ceea ce irită uneori Franţa. Doamna Merkel se teme însă ca acest final de mandat al ei să nu fie perturbat de o nouă criză migratorie, ori cel care mînuieşte robinetul fluxului migrator în Europa este preşedintele turc. 

Nici în privinţa Libiei nu există o mare cordialitate între Franţa şi Germania. De altfel, în 2011, cînd Franţa a intervenit militar împotriva lui Gaddafi, Parisul nu a avut sprijinul politic al Berlinului.

În ciuda dezacordurilor, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au lansat la Fort de Brégançon un puternic mesaj în favoarea unităţii europene, şi s-au angajat de fapt să întreţină un dialog susţinut pentru a juca în continuare un rol dinamizator fără de care succesul construcţiei europene nu poate fi imagiant.