Germania cere Greciei și Turciei să nu se joace cu focul în Mediterană

Ministrul german de Externe, Heiko Maas s-a deplasat în Grecia și în Turcia pentru a cere rezolvarea, prin dialog, a revendicărilor de suveranitate în estul Mediteranei.

Situația este critică acolo. Exerciții militare au loc în largul Cretei într-un moment în care asupra regiunii planează un conflict. ”Cea mai mică scânteie poate duce la o catastrofă”, a avertizat, la Atena, responsabilul german. 

Ankara a multiplicat declarațiile ostile și demonstrațiile de forță în timp ce Grecia derula luni manevre militare comune cu Statele Unite pe o porțiune de mare ce se regăsește pe un traseu de explorare maritimă turcă. Autoritățile turce au prevenit că vasul lor explorează această zonă până joi, cu trei zile în plus decât ceea ce era inițial prevăzut. 

Aparate de vânătoare F-16 au fost trimise de Emiratele Arabe Unite în Creta pentru a participa la exercițiu alături de Grecia.

Exerciții militaire sunt prevăzute între Grecia, Cipru și Franța, până vineri. 

Iar Parlamentul grec urmează să ratifice tot săptămâna aceasta acordul greco-egiptean de delimitare maritimă care a provocant mânia Ankarei deoarece el anulează acordul maritim turco-libian semnat în noiembrie 2019 și prin care Turcia își atribuia largi porțiuni de zone economice grecești și cipriote. 

Descoperirea de zăcăminte de gaz în largul Israelului, a Egiptului, a Greciei și a Ciprului a transforma zona într-o bombă cu ceas unde alianțele se încheie pe fondul demonstrațiilor de forță militară.

Mana gazieră nu a făcut decât să intensifice tensiunile în regiune. Legate de mari șantiere energetice Grecia, Cipru, Israel și Egipt au concept un proiect de gazoduct, numit EastMed, prevăzut să transporte gazul mediteraneean către Europa, prin Grecia. 

În ianuarie, aceste state, cărora li s-au adăugat Italia și Iordania, au creat EastMed Forum, care are ambiția de a deveni un fel de Organizație a Țărilor Exportatoare de Petrol dar pentru gazul din Mediterană.

Simțindu-se exclusă, Turcia a lansat propriile foraje în largul Ciprului, sub escortă militară. 

Pe 10 august, nave turcești au intrat într-o zonă revendicată de Grecia, provocând adevărate tensiuni cu Atena, de partea căreia se află Uniunea Europeană. 

Grecia susține dialogul dar, ”acesta nu se poate derula sub amenințări”, explică șeful diplomației, Nikos Dendias cel care l-a primit pe ministrul de Externe german. 

Condiția cerută este ca navele de război turcești și cele de explorare să fie retrase de pe platoul continental grec. 

Cum eventualitatea pare puțin probabilă, ministrul grec cere, încă o dată, Uniunii Europene să sancționeze Turcia.

Miniștrii de Externe din Europa se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre relația cu Ankara. Dar vocea Greciei contează, avertizează ministrul german. 

De altfel, la Ankara, ministrul german a fost asigurat de omologul său, Mevlüt Cavusoglu, că nici nu se pune problema ca țara sa să renunțe la explorări. 

”Turcia este pregătită să discute fără condiții prealabile pentru un partaj echitabil”, e explicat șeful diplomației turce în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul german. 

Mai mult, a spus că îi este imposibil să accepte condițiile cerute de Grecia și că navele turcești vor continua să exploreze apele grecești. 

Iar astfel, medierea germană se dovedește neputincioasă pentru ca nu cumva scânteia să pornească chiar de la ea. 

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, nu doar că a decis să își lărgească domeniul maritim dar hărțuiește Grecia acuzând-o că ar fi ”veriga slabă” a UE.

S-a întâmplat în noiembrie 2019, cu acordul turco-libian iar apoi în primăvara lui 2020 când a provocant un aflux de mii de refugiați la frontiera terestră cu Grecia.

Publicația Le Monde observă că în plan intern, Turcia trăiește un moment prost - politica monetară este un dezastru ceea ce a dus la o depreciere a monedei locale și la o diminuare a capitalului străin. Cu cât Recep Tayyip Erdogan este mai slab în plan intern cu atât caută să își proiecteze forța în exterior, constată publicația franceză care, se teme că Turcia va ajunge să fie tot mai izolată și, în plus, riscă stabilitatea în Mediterană.