Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron în vizită în Liban

presedintele_frantei_emmanuel_macron_in_beirut_pe_6_august_cu_ocazia_primei_vizite_in_capitala_libanului_-_dupa_explozia_din_port_care_facut_importante_pagube_umane_si_materiale._.jpeg

Presedintele Frantei, Emmanuel Macron în Beirut, pe 6 august, cu ocazia primei vizite în capitala Libanului - dupa explozia din port care facut importante pagube umane si materiale.
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron în Beirut, pe 6 august, cu ocazia primei vizite în capitala Libanului - dupa explozia din port care facut importante pagube umane si materiale.
Sursa imaginii: 
AFP

Noul premier al Libanului va fi desemnat luni, după consultări parlamentare derulate în ultimele 3 săptămâni. Preşedintele Franţei efectuează marţi, 1 septembrie, o vizită de 24 de ore în Liban. El va cere liderilor libanezi să formeze un guvern de uniune pentru a conducere reforme structurale, considerate necesare pentru Paris.

La aproape o lună de la explozia care a devastat o bună parte din Beirut, preşedintele Emmanuel Macron merge, din nou, în Liban.

Pentru Reuters, o sursă din Palatul Elysée a precizat că "Emmanuel Macron va pune presiune pentru ca un program de reforme să fie aplicat în Liban».

Cu ocazia primei vizite, pe 6 august, preşedintele francez a condamnat corupţia liderilor acestei ţări. Declaraţia a fost făcută în timp ce se plimba pe străzile din oraş şi era însoţit de omologul său libanez.

« Am venit să ajut Libanul ca popor. Vă garantez că ajutorul Franţei nu va ajunge pe mainile corupţilor », declara unui localnic liderul de la Elysée.

Populaţia locală acuza puterea că este responsabilă de explozia soldată cu 171 de morţi astfel că guvernul lui Hassan Diab a demisionat pe 10 august.

Luni, 31 august, un nou premier urmează să fie desemnat după ce în ultimele trei săptămâni au avut  loc negocieri parlamentare. 

Pe 27 august, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, atenţiona că jumătate din libanezi trăiesc sub nivelul sărăciei, şomajul se înregistrează în toate domeniile iar inflaţia este excesivă. 

Franţa a organizat împreună cu ONU o conferinţă internaţională, în sistem de vídeo – conferinţă, pe 9 august.  Participanţii s-au angajat să ajute cu 250 de milioane de euro dintre care Parisul oferă 30 de milioane de euro. 

Dar Franţa nu “intenţionează să semneze un cec în alb” după cum declara Emmanuel Macron pe 6 august.

Ambasadorul francez în Liban a înmânat preşedintelui libanez, Michel Aoun şi şefului Camerei Deputaţilor, Nabih Berri, un document în care sunt enumerate măsurile ce ar trebui luate.

Textul se întinde pe două pagini şi evocă un audit la banca centrală, numirea unui guvern provizoriu în măsură să pună de urgenţă în practică reforme şi alegeri legislative anticipate într-un termen de un an.

Documentul preia practic propunerile déjà făcute cu ocazia conferinţei Grupului de susţinere a Libanului ce a avut loc în decembrie 2019. Cu o inflaţie ce tot se adânceşte, guvernul libanez nu a ajuns la niciun acord cu Fondul Monetar Internaţional după numeroase dezacorduri asupra reformelor ce ar trebui făcute aici.

Astfel că prioritatea momentului este formarea unui guvern, în lipsa căruia criza din Liban va deveni tot mai mare, se poate citi în document.

Diversele blocuri parlamentare şi deputaţi independenţi vor prezenta luni dimineaţă opţiunea lor pentr postul de premier. Dar va conta foarte mult opţiunea puternicului Hezbollah – grup islamic şiit şi partid politic.

Hezbollah a anunţat că se va opune unui guvern «neutru» şi că privilegiază un cabinet ce adună toate forţele politice.

De partea sa, Nabih Berry, preşedintele Parlamentului, şef al mişcării şiite Amal, aliat al Hezbollah, a propus  reîntoarcerea lui Saad Hariri, care a demisionat în octombrie 2019 ca urmare a manifestaţiilor de stradă.

Fostul premier a anunţat pe 25 august că nu va accepta să revină denunţând « anumite forţe politice care neagă în continuare realitatea din Liban ». El face referire la partidul prezidenţial – Curentul patriotic liber şi  cei doi aliaţi Amal şi Hezbollah din care a fost format guvernul demisionar al lui Hassan Diab.