Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Gazoductul Nord Stream 2, ameninţat de afacerea Navalnîi

nord_stream.jpeg

Santierul gazoductului Nord Stream 2 în nordul Germaniei, martie 2019.
Santierul gazoductului Nord Stream 2 în nordul Germaniei, martie 2019.
Image source: 
Tobias SCHWARZ / AFP

Cancelara germană Angela Merkel nu exclude consecinţe pentru proiectul de gazoduct Nord Stream 2 dacă Moscova nu răspunde corespunzător la întrebările privind otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi. Iată mesajul transmis luni de executivul de la Berlin. De câteva zile încoace, o serie de aleşi germani din toate partidele politice îi cereau cancelarei germane să folosească arma gazului ca să sancţioneze Rusia, acuzată că l-ar fi otrăvit pe celebrul opozant politic, actualmente spitalizat în Germania.

Soarta lui Nord Stream 2 pare a fi din nou compromisă. Terminarea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică ar putea fi repusă în cauză în cazul în care Kremlinul refuză să coopereze în ancheta privind otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi.

Apelul lansat de o serie de aleşi sau responsabili germani de toate culorile politice pare să fii fost recepţionat de cancelara Angela Merkel. Până şi ministrul de externe Heiko Maas, membru al partidului social-democrat, de obicei partizan al gazului rusesc, a declarat că „dacă Moscova nu cooperează la anchetă, ar fi greşit să excludem consecinţe pentru Nord Stream 2”. Mai direct şi la obiect, Norbert Röttgen, unul dintre candidaţii la succesiunea lui Merkel în fruntea creştin-democraţilor germani, a estimat că „singurul limbaj pe care Kremlnul îl înţelege este cel al gazului şi al banului”. Totodată însă, Nord Stream are şi numeroşi adepţi în sândul partidului CDU. Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, reaminteşte astfel că „Germania e pe cale să renunţe la cărbune şi energie nucleară. Vom avea deci nevoie de mai mult gaz. Unde îl vom găsi?”

Precizăm că Nord Stream 2 este lung de vreo 1.200 km, ar urma să transporte pe sub Marea Baltică circa 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an. Terminat în proporţie de 95%, şantierul a costat vreo 12 miliarde de euros şi ar fi trebuit iniţial să fie gata anul trecut. Rusul Gazprom deţine 50% din societate, restul părţilor fiind în mâna a 5 firme din Germania, Olanda, Austria şi Franţa.

Abandonarea proiectului ar avea consecinţe geopolitice uriaşe, estimează experţi citaţi de ziarul Le Monde. In cazul în care gazoductul este condamnat doar să bată pasul pe loc – adică finalizarea lui să fie amânată cu doi-trei ani - atunci nu doar firmele sau ţările implicate în proiect ar urma să fie penalizate dar şi altele care se bizuiau pe noua sursă de aprovizionare în gaz precum Italia, Slovacia dar şi Cehia, aceasta din urmă sperând să încaseze taxe în urma tranzitării gazului destinat statelor sudice ale Europei.

Gazoductul Nord Stream 2, ameninţat de afacerea Navalnîi