Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tensiunile din Mediterană, invitate-surpriză la reuniunea Med 7

macron.jpg.jpg

Presedinte Frantei, Emmanuel Macron, la Palatul Elysée.
Presedinte Frantei, Emmanuel Macron, la Palatul Elysée.
Image source: 
AFP/Ludovic Marin

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, găzduieşte joi la Ajaccio, în Corsica, un summit al ţărilor europene din sud. Botezat «Med 7» sau «Euromed 7», grupul reuneşte Grecia, Cipru, Italia, Spania, Portugalia, Malta şi Franţa. O ocazie pentru liderii respectivelor state să abordeze o serie de dosare regionale, cap de listă şi invitate-surpriză fiind tensiunile din Mediterană.

Tensiunile tot mai aprinse din estul Mediteranei domină discuţiile de la summit-ul Med 7. Reprezentanţii diverselor state, reuniţi într-un hotel de lux din Porticcio, superbă peninsulă aflată pe coasta sudică a golfului Ajaccio, vor încerca să-şi definească strategia pentru a evita o escaladă în criza care opune déjà de mai multe săptămâni Grecia, membră Med 7, şi Turcia, membră Nato.

Emmanuel Macron, foarte implicat în acest dosar, caută «un consens în privinţa relaţiilor pe care ar trebuie să le aibă UE şi Turcia», precizează preşedinţia franceză. Inaintea summitului, gazda franceză a ţinut să pună punctele pe «i». «Turcia nu mai este un partener. Erdogan are comportamente inadmisibile, a avut practici inacceptabile de-a lungul coastelor libiene. Turcia a semnat acorduri inacceptabile cu guvernul de uniune naţională libian negând drepturile legitime ale Greciei. Turcia are practici de forare în zone cipriote care sunt inacceptabile. Liniile noastre roşii sunt deci foarte simple: respectarea suveranităţii oricărui stat european, respectarea dreptului internaţional, condamnarea tuturor actelor unilaterale. Dorinţa noastră este să evităm orice escaladă. Asta nu înseamnă însă că trebuie să fim pasivi. Obiectivul este deci concordia, înţelegerea. Ii revine Turciei să-şi clarifice intenţiile» consideră Emmanuel Macron.

De luni de zile, tensiunile sunt maxime în Mediterana orientală, zonă în care liderul turc duce o politică expansionistă. Grecia dar şi Cipru sunt în prima linie în acest conflict cu Turcia. Aceasta din urmă revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi care se află însă în zone maritime pe care Atena le consideră greceşti. In ultimele săptămâni tonul s-a înăsprit între cele două state aliate Nato: declaraţii marţiale, manevre militare, vase de război…nimic nu a lipsit pentru a învevina şi mai mult relaţiile.

Franţa a luat clar partea Atenei, şi-a afişat concret sprijinul în favoarea Greciei trimiţând şi ea nave de război şi avioane de luptă în regiune. O iniţiativă deloc pe placul lui Recep Tayyip Erdogan, un preşedinte turc déjà extrem de supărat pe omologul său de la Paris. «Oare trebuia să arătăm muşchii în faţa turcilor, cum a făcut-o Franţa, sau să negociem cu Ankara, aşa cum sugerează Germania?» se întreabă editorialistul de politică externă de la France Inter. Pierre Haski e de părere că «aceste două atitudini, aparent la antipozi, pot deveni complementare. Pentru asta însă, trebuie surmontate diviziunile europene, moştenirea trecutului şi raporturile economice.»

Summitul Med 7 se vrea un fel de reuniune pregătitoare a Consiliului european din 24-25 septembrie, consiliu ce va fi consacrat tocmai acestei chestiuni. Dată la care deci cei 27 vor trebui săia o decizie importantă şi unanimă. Problema este că europenii nu mai au cu să ademenească Ankara de când au închis Turciei perspectiva de a adera la UE. «De partea ei, Turcia, simţindu-se respinsă, face pe neastâmpărata, ia exemplul Rusiei lui Putin», notează directorul Institutului de studii anatoliene din Istanbul citat de confraţii nostri de la Libération.

De notat că summitul Med 7 se reuneşte pentru a 7-a oară de când a luat naştere acest forum informal lansat în 2016 în contextul fracturii ce apăruse între ţările Europei de nord şi cele sudice, mediteranene, totul pe fondul crizei economice greceşti. Intre timp, tensiunile Nord-Sud s-au mai aplanat în sânul UE dar membri Med 7 continuă să se vadă pentru a-şi coordona mai bine acţiunile contra unor sfidări comune precum migraţia, criza libiană sau relaţiile cu ţările de pe celălalt mal al Mediteranei. Nu în ultimul rând, cei 7, care în iulie au făcut front comun contra ţărilor zise «austere» în privinţa planului european de relansare, şi-ar dori o Europă mai solidară.

Summit-ul Med 7, consacrat crizei din Mediterana orientalà