Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Afacerea Navalnîi clatină apropierea franco-rusă – Analiză Le Figaro

macron_putin.jpg

Conferintà de presà a presedintilor Vladimir Putin si Emmanuel Macron, Fort de Brégançon, 19 august 2019.
Conferintà de presà a presedintilor Vladimir Putin si Emmanuel Macron, Fort de Brégançon, 19 august 2019.
Image source: 
Gerard Julien/Pool via REUTERS

Ziarul conservator francez Le Figaro analizează felul în care afacerea Navalnîi – după numele opozantului rus recent otrăvit – zdruncină apropierea franco-rusă. Comentatorul remarcă faptul că preşedintele Emmanuel Macron spera să poată reuşi acolo unde predecesorii săi, François Hollande şi Nicolas Sarkozy, eşuaseră.

«Intre Moscova şi Paris, ambianţa este din nou glacială» notează Le Figaro. Un summit strategic la nivel de miniştri de externe şi ai apărării a fost anulat, vizita lui Emmanuel Macron la Moscova a fost pusă între paranteze iar liderul de la Paris a ridicat şi tonul la Kremlin. In cauză: otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi.

«Primindu-l pe Vladimir Putin, vara trecută, în 2019, la Fort de Brégançon, reşedinţa de vară a preşedinţilor francezi, pentru a-i propune un «reset», o redemarare a relaţiilor, Emmanuel Macron se gândea că va reuşi acolo unde predecesorii săi, François Hollande şi Nicolas Sarkozy, eşuaseră, ca dealtfel şi preşedintele american Barack Obama» notează în continuare editorialistul ziarului francez. «Promovând pragmatismul şi realismul pe care şi-a fondat dealtfel mandatul, strecurându-se într-o lume instabilă în care aliaţii tradiţionali – SUA şi Marea Britanie – se dau la o parte iar competitorii – China – devin ameninţători, Macron a operat o apropiere de Rusia lui Vladimir Putin.»

«Totodată, Parisul spune că nu e naiv, «noul dialog strategic nu e nici un viraj de 180 de grade, nici un cec în alb». Dealtfel, Franţa nu s-a distanţat deloc de sancţiunile europene contra Rusiei iar preşedintele şi-a exprimat pe faţă toate dezacordurile cu omologul său rus» notează Le Figaro. «Emmanuel Macron crede însă mai departe că Rusia este o ţară inconturnabilă pentru a construi securitatea europeană comună. Cum la fel a crezut, la începutul mandatului său, că-l poate influenţa pe Donald Trump. Iniţiativa izolată a Franţei crease nelinişte în Europa de est, zonă care se teme mai departe de ameninţarea rusă» aminteşte confratele nostru.

«Un an după lansarea dialogului strategic cu Moscova, rezultatul este nul», continuă Le Figaro. «Procesul zis « Normandia » privind Ucraina, este în pană. Sancţiunile luate de Europa în 2018 după otrăvirea fostului agent Serghei Skripal în Anglia, nu au împiedicat Rusia să folosească din nou, acelaşi agent neurotoxic, Noviciok, pentru a încerca să-l asasineze pe un alt opozant. Nici covorul roşu întins la Brégançon, nici sprijinul francez pentru revenirea Rusiei în Consiliul Europei, nu au smuls nici cea mai mică concesie lui Vladimir Putin.»

«In Siria, acesta nu l-a influenţat pe Bachar el-Assad, nu a pus capăt influenţei iraniene, nu a reuşit să salveze acordul nuclear cu Iranul. Adevărul este că la Kremlin, concesiile sau tentativele de dialog sunt privite ca nişte slăbiciuni. Putin nu ia mâinile întinse» notează Le Figaro citând-o pe Thorniké Gordadzé, fosta şefă a diplomaţiei georgiene, profesoară universitară în Franţa.

«In ciuda recentei otrăviri a lui Alexei Navalnîi, Parisul nu are intenţia să renunţe aşa repede la apropierea de Moscova chiar dacă, în privat, unii din anturajul prezidenţial recunosc câteva erori de formă» mai scrie Le Figaro. «Emmanuel Macron consideră mai departe Moscova ca pe un partener inconturnabil în crizele internaţionale, precum cele din Libia şi Iran» conchide analistul francez.

 
Afacerea Navalnîi clatină apropierea franco-rusă – Analiză Le Figaro