Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statele Unite, în dezacord cu celelalte mari puteri, decretează unilateral reactivarea sancţiunilor împotriva Iranului

capture_decran_2020-09-20_a_15.53.46.png

Donald Trump în cursul unei conferinţe de presă la Casa Albă, pe 10 august 2020.
Donald Trump în cursul unei conferinţe de presă la Casa Albă, pe 10 august 2020.
Image source: 
REUTERS/Kevin Lamarque

Washington-ul a proclamat în mod unilateral reintrarea în vigoare a sancţiunilor decretate de ONU împotriva Iranului înainte de semnarea acordului nuclear din 2015. Celelalte mari puteri care au semnat acest acord, mai precis Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania consideră însă că procedura lansată de Statele Unite pentru reactivarea acestor sancţiuni nu are efecte juridice.

Asistăm de fap la un moment de gravă disensiune în Statele Unite şi restul lumii. Reactivarea sancţiunilor este sprijinită de Israel, dar America se regăseşte izolată pe plan internaţional în acest context. Seful diplomaţiei americane Mike Pompeo a precizat că ţara sa îi va „pedepsi” pe cei care vor încălca aplicarea acestor sancţiuni, ceea ce evident suscită nelinişti. În acelaşi timp, pentru europeni în special, modul în care se comportă Donald Trump echivalează cu un veritabil diktat.

Intr-o scrisoare comună adresată vineri 18 seprembrie Consiliului de securitate ONU, Franţa, Marea Britanie şi Germania îşi exprimă clar dezaprobarea faţă de acţiunea unilaterală a Washington-ului. O reacţie similară vine şi de la Moscova unde decizia Washington-ului este considerată ca fiind lipsită de legitimitate.

Într-un articol publicat în Le Monde analiştii Piotr Smolar şi Allan Kaval văd în această iniţiativă a lui Donald Trump, luată fără îndoială şi în context electoral, un moment culminant în seria de litigii adunate în ultimii patru ani între Statele Unite şi europeni. Uniunea Europeană, Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia contestă dreptul Statelor Unite de a recurge la un astfel de demers unilateral în privinţa Iranului din moment ce Washington-ul s-a retras din acordul nuclear cu doi ani în urmă. Reamintim că în virtutea acestui acord Iranul urma, în schimbul sistării programului său nuclear, să fie reintregrat în comunitatea internaţională şi să poată profita de schimburile internaţionale.

Politica lui Donald Trump de „presiune maximă” asupra Iranului pare să se adîncească pe măsură ce se apropie prezidenţialele de pe 3 noiembrie, iar Franţa este ţara europeană cea mai direct vizată de criticile americane, printre altele datorită faptului că în Liban preşedintele Macron şi-a permis să stea de vorbă cu heţbolahii sprijiniţi de Iran. Donald Trump, care rîvneşte s-ar părea la premiul Nobel pentru pace, adoptă de fapt o atitudine de „presiune maximă” şi asupra întregii lumi, cam după principiul „ori ascultaţi de ce spune America, ori vă sancţionez”.