Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Șerban Mihăileanu (cardiolog): Pacienții vindecați după o formă medie spre gravă de Covid trebuie să fie urmăriți din punct de vedere cardiologic

serban.jpg

Medicul cardiolog Serban Mihàileanu este stabilit de zeci de ani la Paris.
Medicul cardiolog Serban Mihàileanu este stabilit de zeci de ani la Paris.
Image source: 
Dailymotion

Epidemia de Covid-19 lasă sechele cardiace şi pulmonare. O arată tot mai multe studii clinice realizate în diverse ţări din lume. Inflamarea muşchiului cardiac, cicatrice, etc. – urmele trecerii coronavirusului sunt vizibile, prin rezonanţă magnetică, la diverşi pacienţi, chiar şi după ce aceştia au fost vindecaţi de Covid-19. „Aceşti pacienţi trebuie deci urmăriţi din punct de vedere cardiologic întrucât riscul de sechele pe viaţă este important, în particular la cei care au avut forme medii către severe de Covid” spune Serban Mihăileanu. Cardiologul de origine română, stabilit la Paris de zeci de ani, insistă de asemenea pe importanţa reeducării după apariţia sechelelor cardiace şi comentează ultimele cifre referitoare la diminuarea cu o treime a infarctelor în timpul carantinei din Franţa.

Șerban Mihăileanu: La cei care fac boala clinică, moderată până la severă, există o întrepătrundere importantă între multe mecanisme, unele foarte complexe, unele încă insuficient investigate. Acțiunea directă a virusului, care, de exemplu, din punct de vedere cardiac poate stimula anumite gene proinflamatorii, hipercoagulabilitatea care poate produce microtromboze vasculare în orice teritoriu al organismului și în orice organ. Pe de altă parte, mai global, este așa numita furtună citochimică în care sunt eliberate în sânge substanțe, molecule cu un rol pro inflamator sever. Există o enormă furtună cu molecule care ne folosesc nouă în cantități foarte mici, dar în momentul în care sunt foarte mari ne vor aduce leziuni gravissime.

Vasile Damian: La nivel cardiac, ce sechele, ce leziuni pot provoca aceste molecule?

Ș.M: Întâi și întâi, la autopsii la pacienți decedați s-a descoperit că la aproape două treimi din cei autopsiați pentru așa zis deces din cauză pulmonară, s-a găsit încărcătură virală în miocard. E un procent enorm. S-a descoperit că sunt activate șase gene care au un rol pro inflamator. Inflamația acută, severă produce miocardită. Miocardita virală în cazul covid este o realitate. Mai surprinzător și în același timp nu foarte liniștitor este că la pacienții care au avut boală clinică pentru că doar de aceștia vorbim, la peste două luni de convalescență s-au găsit semne de inflamație activă prin rezonanță magnetică la aproape 60%. Troponina este o substanță care se eliberează din celula miocardică care suferă. Aproape 7% aveau mai departe eliberare de troponină suficient de mare ca să fie semnificativă. Din acest motiv, pacienții care sunt vindecați după o formă medie spre gravă de covid trebuie să fie urmăriți din punct de vedere cardiologic pentru că riscul de insuficiență cardiacă mai tardivă trebuie să fie luat în considerare, pentru că sunt în viață și s-au vindecat doar parțial.

V.D: Putem spera ca într-o bună zi ei să se vindece definitiv de aceste anomalii, boli cardiace pe care le-au contractat în urma bolii covid sau vor rămâne cu sechele pe viață? Sau nu putem știi la ora asta?

Ș.M: La ora asta nu putem știi. Din păcate, riscul de sechelă pe viață e important. Încă o dată, vorbim despre cei care au avut forme clinice medii către severe. Nu vorbim despre asimptomatici. Nu vorbim despre formele care s-au limitat la un mic guturai. Pe de altă parte, apropo de întrebarea dumneavoastră, este evident că toate organele au niște rezerve funcționale importante. Cu o mică cicatrice pe inimă nu înseamnă că nu putem să sperăm la o longevitate normală. Și inima și plămânii sunt organe cu foarte multă rezervă funcțională, o rezervă care poate acoperi necesitățile vitale în caz de leziuni existente care s-au terminat prin fibroză, cicatrice. Nu putem știi pentru moment nimic despre durata posibilei miocarditei virale. Câtă vreme va fi virusul sau ceea ce virusul a declanșat în anumite celule sangvine, ceea ce virusul a  declanșat în organism nu putem știi cât va dura, dacă va dura de ordinul săptămânilor, al lunilor sau riscă să dureze mai mult. Nu cunoaștem lucrurile astea. Dar noi, medicii, trebuie să fim pregătiți să ne focalizăm pe aceste probleme.

V.D: Aceste sechele, eventuale complicații pe durate mai lungi sau mai scurte, se pot, eventual, preveni printr-o reeducare. Am înțeles că coronavirusul afectează în general vasele sangvine mici. Se poate face o reeducare pentru a reveni la normal sau nu?

Ș.M: Reeducarea folosește întotdeauna. În realitate, reeducă nu numai organul afectat, dar și relația organului cu organismul nostru. Reeducarea este un concept care întotdeauna cuprinde adaptarea relației între organ și organism. Răspunsul este da, bineînțeles. Pe de altă parte, cum acum câteva luni s-a descoperit acțiunea benefică a antiinflamatoarelor, a cortizonului, a derivaților de cortizon în covid, bineînțeles că tratamentele pot, eventual, fi aplicate și mai târziu. Bineînțeles că aceste tratamente pot fi, eventual, pe o distanță de timp mai mare. Ceea ce este clar este că cu cât tratamentul anti covid este făcut mai precoce, cu cât putem evita forma severă sau chiar pe cea mijlocie a bolii, cu atât îi vom putea proteja pe pacienții noștri față de complicațiile sau sechelele tardive.

V.D: Am vorbit despre sechelele lăsate de covid pe inimă. Dar așa cum ați subliniat dumneavoastră nici plămânii nu ies teferi de pe urma bolii. Sistemul respirator riscă și el să rămână cu anomalii, cu sechele.

Ș.M: Da, e adevărat. Într-un fel, inima și plămânii sunt aceiași uzină care funcționează pentru oxigenarea țesuturilor periferice. În plămâni există așa numita pneumonie interstițială, care este inflamația virală, comună multor viroze pulmonare, dar în ceea ce privește covid cu anumite particularități. Dar în plus față de asta, mai e un lucru care a fost descoperit de italieni în timpul teribilei epidemii din nordul Italiei. Se poate produce micro tromboză vasculară. Vase mici se astupă cu cheag în interiorul plămânului. Pe de altă parte pot exista embolii pulmonare, cu cheaguri care vin din sistemul venos și care vin și blochează vase  pulmonare. Asocierea dintre inflamația pulmonară a țesutului pulmonar și astuparea vaselor crează micro infarcte pulmonare care duc la desaturare severă în oxigen, după care pot rămâne semne clinice de insuficiență respiratorie, care, natural că vor însemna un grad de invaliditate. Probabil că durata de recuperare ce se postulează astăzi ar putea să fie cam de 6 luni la cei care au avut forme moderate și de 12 luni la cei care au avut forme severe.

Rep: O ultimă întrebare, un studiu recent publicat acum câteva zile, arată că în Franța, cel puțin, în mod surprinzător, în perioada carantinei, numărul de spitalizări pentru crize cardiace s-a diminuat cu 30%. Cum se poate explica această diminuare cu o treime numărul de infarcte? Sunteți surprins de aceste cifre?

Ș.M: Deloc pentru că experiența mea este similară cu ceea ce s-a întâmplat, a contrario opiniei inițiale care spunea că o să vină un val de nenorociri, de infarcte. Explicația mea nu poate reflecta decât opinia mea și nu mai mult. Cred că în timpul carantinei a dispărut o formă de oboseală. A dispărut transportul în comun, care pentru unii e un motiv de oboseală și de stres. A dispărut ceasul deșteptător. Lumea a trăit în repaus, liniștită acasă. A dispărut stresul biroului, relațiile profesionale bune sau mai puțin bune. Cred că a fost o situație aparent paradoxală de lipsă de stres și de mai multă odihnă, de lipsă de oboseală. Cred că asta explică. Cu alte cuvinte, infarctul nu este o evoluție inexorabilă, liniară. Este un accident. Este ca un accident de circulație. În timpul carantinei a scăzut foarte mult și numărul de morți pe autostrăzi din cauza accidentelor de circulație. De ce? Pentru că a fost mai puțină circulație. La fel și infarctul, care este un accident, apare într-o situație favorizantă, a fost mai rar pentru că această situație favorizantă a scăzut foarte mult în populația generală. Am foarte mulți pacienți hipertensivi, cu tratamente bine dozate, cu tensiune bine controlată, care au devenit brusc hipotensivi cu același tratament stând acasă și nefăcând nimic. Cred că este o situație generală care a favorizat un soi de liniște cardiovasculară.

Interviu cu cardiologul Șerban Mihăileanu: Pacienții vindecați după o formă medie spre gravă de Covid trebuie să fie urmăriți din punct de vedere cardiologic