Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Emmanuel Macron în Lituania şi Letonia cu un mesaj de solidaritate

capture_decran_2020-09-28_a_15.49.34.png

Vilnius, capitala Lituaniei
Vilnius, capitala Lituaniei
Sursa imaginii: 
RFI

Preşedintele francez Emmanuel Macron efectuează la începutul acestei săptămîni o vizită în două dintre cele trei ţări baltice, mai precis în Lituania şi Letonia. Umbra lui Putin, sau altfel spus tensiunile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, planează asupra acestei vizite, afirmă unii comentatori în presa franceză. Situaţia dramatică din Republica Belarus unde preşedintele Lukaşenko continuă să aresteze masiv opozanţi sau simpli manifestanţi figurează şi ea pe agenda vizitei.

Preşedintele francez şi-a prefaţat acest turneu diplomatic cu cîteva declaraţii clare legate de Republica Belarus. De exemplu aceasta, preluată de publicaţia Le Journal du Dimanche: „Ceea ce se întîmplă în Republica Belarus este o criză în sfera puterii, a unei puteri autoritare care nu este în stare să accepte logica democraţiei şi se menţine cu forţa. Este limpede că Lukaşenko trebuie să plece.”

Iată deci poziţia fără echivoc a Franţei, exprimată de preşedintele Emmanuel Macron în contextul unei vizite cu multiple semnificaţii.

Emmanuel Macron doreşte să le spună de fapt din nou ţărilor baltice că vor beneficia în continuare de sprijinul Uniunii Europene în conflictul lor larvar cu Rusia. Moscova nu a digerat niciodată ieşirea acestor ţări din sfera ei de influenţă, şi mai ales integrarea lor în structurile occidentale. În 2003, Lituania, Letonia şi Estonia a fost primite în Uniunea Europeană iar apoi în Alianţa Atlantică. În 2016 NATO a decis chiar să instaleze forţe „defensive” în ţările baltice şi în Polonia, ceea ce pentru Moscova a însemnat o veritabilă declaraţie de război rece. Emmanuel Macron are de altfel pe agenda vizitei sale în Lituania o întîlnire cu 300 de militari francezi bazaţi, din vara acestui an, în localitatea Rukla, în cadrul acestui dispozitiv al Alianţei Atlantice în Lituania.

În paralel cu aceste gesturi simbolice, destinate să arate că Uniunea Europeană rămîne solidară cu ţările baltice, Emmanuel Macron îşi asumă şi un fel de rol mai complicat, de mediator. Filozofia sa politică este aceea a menţinerii dialogului, chiar şi atunci cînd acesta este dificil. Pe data de 14 septembrie, de exemplu, cînd Putin îl primea pe Lukaşenko la Soci, şeful statului francez a avut o convorbire prin telefon cu omologul său rus cerîndu-i să intervină pentru lansarea unui dialog între opoziţie şi putere în Republica Belarus.

La Minsk mulţi opozanţi cred că Emmanuel Macron, susţinut de întreaga Uniune Europeană, poate interveni pentru găsirea unei soluţii de tranziţie în Republica Belarus, şi mai ales pentru eliberarea celor închişi. Din surse de la Minsk se arată că duminică 27 septembrie au fost arestate alte 200 de persoane în cursul manifestaţiilor anti-Lukaşenko, iar multe organizaţii de apărare a drepturilor omului denunţă utilizarea torturii de către forţele regimului.

Reamintesc că Uniunea Europeană, precum şi Statele Unite, refuză să recunoască victoria lui Lukaşenko la recentele alegeri prezidenţiale. Ceea ce nu pare să aibă nici un efect la Minsk unde Lukaşenko, sprijinit de Rusia, controlează încă perfect toate resorturile puterii.

Principala opozantă a regimului, Svetlana Tihanovskaia, care a revendicat victoria la prezidenţialele din Republica Belarus, a declarat recent, într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, că aşteaptă ajutorul Franţei pentru ca ţara sa să poată ieşi din impas. Un mare număr de scriitori, artişti şi oameni de ştiinţă din ţările baltice i-au adresat lui Macron un mesaj direct cerîndu-i să intervină pentru oprirea actelor inumane comise în Republica Belarus. Preşedintele Emmanuel Macron are pe agendă, marţi 29 septembrie, la Vilnius, capitala Lituaniei, o întîlnire cu un grup de intelectuali şi artişti.

Sigur, Emmanuel Macron nu este un magician şi nu poate rezolva astfel de crize agitînd o baghetă magică. Trebuie remarcat totuşi că el este cel mai activ lider european în contextul mai multor crize izbucnite la frontierele Uniunii Europene, cea din Republica Belarus figurînd printre ele.