Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron în Lituania şi Letonia cu un mesaj pentru protejarea democraţiilor europene

capture_decran_2020-09-30_a_16.21.30.png

Emmanuel Macron inspectînd trupele franceze din cadrul dispozitivului NATO, Rukla, Lituania, 29 septembrie 2020.
Emmanuel Macron inspectînd trupele franceze din cadrul dispozitivului NATO, Rukla, Lituania, 29 septembrie 2020.
Sursa imaginii: 
REUTERS/Ints Kalnins

Franţa, Lituania şi Letonia au lansat un apel comun în vederea instituirii unui mecanism de protecţie a alegerilor libere în Europa. Apelul este lansat cu ocazia vizitelor efectuate la începutul acestei săptămîni de preşedintele Emmanuel Macron în Lituania şi Letonia. Şeful statului francez a făcut numeroase declaraţii în acest context în calitate de aliat al ţărilor baltice faţă de noile ameninţări ale Rusiei.

Este necesar ca democraţiile europene să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice, împotriva campaniilor de dezinformare şi împotriva manipulării proceselor electorale. Iată obiectivele acestui apel comun în care numele Rusiei nu este menţionat. Toată lumea ştie însă că umbra Rusiei planează ameninţător asupra democraţiilor fragile şi recente din Europa. Iar ţările baltice se află în prima linie a ameninţării ruse, mai ales de cînd Alianţa Atlantică a decis să instaleze trupe şi dispozitive defensive în Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia.

Marţi 29 septembrie, preşedintele Emmanuel Macron i-a vizitat pe soldaţii francezi din cadrul dispozitivului NATO din Lituania. 300 de militari francezi sunt bazaţi la Rukla, din 2016. Seful statului francez a fost însoţit de ministrul său de externe Jean-Yves Le Drian şi de ministra apărării, doamna Florence Parly.  Semnificaţia acestei vizite pe baza militară de la Rukla este clară: Uniunea Europeană nu exclude posibilitatea unei agresiuni ruse în ţările baltice, de genul celei comisă de Rusia împotriva Ucrainei în 2014.  

1200 de soldaţi de opt naţionalităţi sunt staţionaţi în prezent în Lituania, în cadrul acestui dispozitiv defensiv al Alianţei Atlantice. În total, în cele trei ţări baltice precum şi în Polonia, Alianţa Atlantică dispune astăzi de 5000 de soldaţi. Ceea ce irită profund Moscova, care şi-a întărit dispozitivul în enclava Kaliningrad, unde, după cum arată cotidianul Le Figaro, Rusia dispune de 10 000 de soldaţi. În general, în cazul unui conflict cu Rusia, ţările baltice nu pot alinia mai mult de 19 batalioane, faţă de 40 desfăşurate în zonă de Moscova. Forţele NATO aflate pe teren n-ar putea decît să frîneze un eventual atac rus, dar nu să-l respingă. Îşi poate permite însă Rusia să declanşeze o astfel de operaţiune? Majoritatea strategilor citaţi de presa franceză consideră că nu, Vladimir Putin fiind mai degrabă adeptul operaţiunilor de hărţuire şi destabilizare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron consideră de altfel că în paralel cu întărirea dispozitivului de apărare în ţările baltice şi în Polonia, Uniunea Europeană trebuie şi să dialogheze cu Rusia. Declaraţiile făcute de şeful statului francez în cursul acestui turneu diplomatic au fost foarte bine primite în ţările baltice, cu excepţia uneia. Ideea că ar trebui creată o apărare europeană nu suscită entuziasm în această parte a Europei unde balticii, precum şi polonezii, se bazează exclusiv pe NATO şi deci pe americani pentru securitatea lor.

În cotidianul Le Parisien un comentator evocă „voluntarismul diplomatic” al preşedintelui Macron. El s-ar fi „remarcat” în ultimul timp mai mult pe scena internaţională, de exemplu în contextul crizei din Liban, decît pe plan intern, consideră opoziţia din Franţa. Lui Emmanuel Macron i se reproşează multe falii în gestiunea crizei sanitare, sau faptul că s-a arătat ezitant în elaborarea unei „ofensive” energice pe plan intern împotriva islamului radical. În cursul zilei de vineri 2 octombrie  Emmanuel Macron urmează să pronunţe însă un important discurs împotriva „separatismului”, altfel spus împotriva tentativei islamiştilor radicali de a crea un fel de societate paralelă în Franţa, bazată nu pe principiile republicane ci pe cele religioase.   

Putem spune că în prezent asupra Uniunii Europene planează multe pericole. Agresivitatea Rusiei şi a Turciei, pe de o parte, agresivitatea economică a Chinei pe de altă parte, fragilizarea relaţiilor cu marele aliat american… La acestea se adaugă criza sanitară, diviziunile interne legate de imigraţie, regresul democratic în unele ţări precum Ungaria sau Polonia. Şi tot în acest timp mai proliferează şi „coloana a cincea”, inamicul din interior, islamul radical avînd ca obiectiv crearea unui fel de califat în sînul Europei.