
Special Paris
Hong Kong: Zeci de persoane au fost reţinute pentru că au manifestat cu ocazia zilei naţionale a Chinei
proteste_la_hong_kong_24_mai_2020.

Manifestaţiile au fost, cele mai multe dintre ele, interzise la Hong Kong încă de la începutul anului iar cu ocazia zilei naţionale cu atât mai mult ele nu au putut fi organizate.
Elicoptere cu drapelul Chinei şi cu cel al Hong Kong au survolat teritoriul în momentul în care şefa Executivului, Carrie Lam participa, alături de responabili chinezi, la festivităţi. Toate evenimentele de aniversare s-au derulat în prezenţa a importante forţe de ordine.
În discursul său, şefa Executivului, Carrie Lam a calificat China drept “refugiu pentru Hong Kong în momentele grele” şi a subliniat eficacitatea noii legi pentru securitate naţională, cea care a adus, potrivit ei, stabilitatea socială.
Un discurs care a provocat furia localnicilor.
Ei au ieşit în cartierul comercianţilor acolo unde anul trecut au avut loc confruntări violente între poliţie şi manifestanţii pro-democraţie.
Anul acesta, poliţia a reţinut 60 de persoane ce scandau sloganuri dar şi pentru că manifestau, în ciuda interdicţiei existente pentru organizarea de proteste.
Autorităţile au interzis manifestaţiile pe întreg anul – invocând măsuri de securitate naţională dar şi pentru a limita propagarea coronavirusului din cauza căruia orice adunare publică a mai mult de 4 persoane este interzisă. Însă, în mai multe cartiere manifestanţii pro-democraţie s-au adunat câte patru pentru a cere să le fie asigurate libertăţile.
Carrie Lam, numită de Beijing în funcţia de premier, a invocat virusul şi pentru a amâna alegerile legislative din iulie pentru începutul lui septembrie. Alegerile au fost până la urmă amânate cu un an pe fondul crizei sanitare. 105 persoane au murit în Hong Kong din cauza Covid-19.
France Presse scria că 6.000 de poliţişti au fost mobilizaţi în Hong Kong pentru ziua naţională, dublul efectivului mobilizat pentru manifestaţiile derulate în afara perioadei de festivităţi naţionale.
La începutul lunii septembrie, raportori ai Naţiunilor Unite acuzau Beijing că nu respectă obligaţiile internaţionale prin controversata lege privind securitatea naţională adoptată în Hong Kong.
Textul legii a intrat în vigoare la finele lui iunie în fosta colonie britanică dar, ONU atenţionează că prin măsurile adoptate există riscul ca libertăţile fundamentale să fie încălcate. Legea a fost decisă ca răspuns la manifestaţiile de amploare ce au avut loc anul trecut în Hong Kong şi în care şi-au pierdut viaţa zeci de manifestanţi iar câteva mii de protestatari au fost arestaţi.
Raportul ONU vede ameninţate «libertatea de a gândi, de a se exprima şi de a se reuni în spaţiul public ». Legea privind siguranţa naţională penalizează libertatea de a formula vreo critică la adresa Chinei, constată ONU. Legea a fost adoptată de parlamentul chinez, în mai pentru a penaliza « terorismul, secesiunea şi ingerinţele străine”.
De altfel, numeroase ţări occidentale au condamnat această lege.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să pună capăt tratametului preferențial acordat până acum pentru Hong Kong iar « Hong Kong va fi tratat ca restul Chinei în în privinţa schimburilor comerciale – „fără privilegii, fără tratament economic special și fără export de tehnologii”, a anunțat președintele american.
Statutul special al Hong Kong a fost negociat între China și Regatul Unit, pe vremea când Hong Kong avea încă statut de teritoriu britanic.
În mod normal, Hong Kong ar trebui să beneficieze de o mai mare autonomie comparativ cu restul teritoriului condus de Partidul Comunist chinez, în virtutea principiului «o ţară, două sisteme».
Realitatea este că Hong Kong rămâne singura regiune chineză ce este ruptă de restul ţării. Beijing o ţine departe pentru a o pedepsi, consideră un analist citat de France Presse.