Pandemia de Covid-19: Situaţia se tensionează în serviciile de reanimare din regiunea Parisului

Circa 450 de pacienţi cu Covid sunt déjà în terapie intensivă la Paris şi în regiunea capitalei franceze, cea mai populată a Franţei cu peste 12 milioane de locuitori. In total, în tot Hexagonul, peste 1.400 de bolnavi sunt actualmente în serviciile de ATI, cu o mie mai mulţi decât pe întîi septembrie. Nu-i deci de mirare că autorităţile urmăresc cu mare atenţie toţi indicatorii sanitari pentru a evita o eventuală saturare în spitale, în particular la reanimare.

Luni, în ziua când la Paris şi în regiunea sa s-au anunţat noi măsuri restrictive, directorul general al Agenţiei regionale de sănătate prezicea că «peste două săptămâni se va ajunge la 50% paturi ocupate în reanimare.» Modelizări realizate de Institutul Pasteur şi bazate pe actuala traiectorie a epidemiei sunt şi mai pesimiste. Ele estimează că totalitatea locurilor de reanimare din zona pariziană dar şi din nordul Franţei ar putea fi ocupate înainte de întîi noiembrie. In aceste condiţii, medicii au început déjà să deprogrameze o serie de intervenţii chirurgicale.

O întrebare care revine sistematic în discuţiile dintre doctori este dacă se vor putea sau nu deschide cele 12.000 de paturi promise de guvern în serviciile de reanimare. La primul val epidemiologic din primăvară, situaţia a fost pe alocuri dramatică. In aprilie, la vârful epidemiei din Franţa, au fost ocupate 7.000 de paturi în terapie intensivă, cu 2.000 mai multe decât cele existente în vremuri normale. In urma acestelei situaţii, ministerul sănătăţii a promis că va pune la dispoziţie 12.000 de locuri în reanimare. Intr-o lungă anchetă această publicată zilele trecute, ziarul Le Monde cita Direcţia generală a sănătăţii care nu putea confirma fezabilitatea acestei promisiuni guvernamentale.

«Ca să poată deschidă toate paturile promise, spitalele din Franţa ar trebui să angajeze 24.000 de asistente medicale şi peste 10.000 de infirmiere» se mai poate citi în ancheta din Le Monde. Ziar care ajunge la concluzia că nimeni din minister nu mizează pe ipoteza ca toate aceste 12.000 de locuri în ATI să poată funcţiona simultan.

Pe teren, ipoteza este şi ea considerată fantezistă întrucât e greu de recrutat noi medici-reanimatori. Sunt greutăţi déjà pentru a deschide locurile existente. Astfel, acelaşi Le Monde citează un lider sindical de medici anestezişti-reanimatori, care spune că «şi în aprilie, din cele 5.000 de locuri în reanimare existente atunci, 500 au rămas închise în lipsă de personal. Azi e şi mai rău» zice respectivul. Si asta cu toate că mai peste tot – Marsilia, Lyon, Paris, etc. – spitalele au lansat vaste planuri de angajări – de medici dar şi de infirmiere, asistente medicale, tehnicieni de laborator, personal paramedical, şamd. La Paris de exemplu, ca să poată primi 400 de pacienţi cu Covid suplimentari, serviciile de reanimare au nevoie de 300 de infirmiere suplimentare. Ori, în ciuda celor 8 miliarde de euros promise de guvern sectorului sănătăţii, candidaţii se răresc, din divesre motive: lipsă de atracţie, de perspective de viitor, frica de oboseală şi de stres prea mare şi, nu în ultimul rând, absenţa formării acestor noi-veniţi. Le Monde ne spune astfel că «în reanimare, e nevoie de două luni ca să formezi un infirmier în condiţii bune, de un an ca să devină autonom.»