Spitalele din Paris şi regiunea capitalei franceze declanşează „planul alb”

Decizia Agenţiei regionale de sănătate să declanşeze „planul alb”, adică să-şi mobilizeze toate resursele pentru a anticipa zilele care vin, era de aşteptat. „Presiunea pe paturile de reanimare” este prea mare la Paris şi în regiunea capitalei franceze. Cu peste 450 de pacienţi Covid spitalizaţi în terapie intensivă, mai bine de 40% din locurile din reanimare sunt ocupate de bolnavi de coronavirus. Este de aşteptat ca pragul simbolic de 50 de procente să fie atins în următoare 2 săptămâni. Alte previziuni sunt şi mai pesimiste, prezic o saturaţie până în întâi noiembrie. Pe scurt, în următoarele zile şi săptămâni, autorităţile locale se aşteaptă la o adevărată ”maree puternicăde noi bolnavi”.

La vârful primului val epidemiologic din martie-aprilie, peste 7.000 de pacienţi au fost simultan în diversele servicii de terapie intensivă din ţară, pentru o capaciatte maximă – teoretică – de doar 5.000 de locuri. In urma carenţelor observate atunci, ministerul sănătăţii a promis în iulie că va putea mobiliza pe viitor, în toată Franţa, 12.000 de paturi de reanimare, promisiune încă nerespectată şi considerată de mulţi drept fantezistă.

Concret, odată declanşat „planul alb”, diversele unităţi medico-sanitare – spitale, clinici, şamd. – au mână liberă ca să-şi reorganizeze serviciile, să facă loc pentru a putea primi un aflux important de bolnavi de Covid-19.

Declanşarea „planului alb” este reglementată de o lege din august 2004. Fiecare spital trebuie să aibă un plan alb şi o celulă de criză însărcinată să dea alerta. Acest dispozitiv de urgenţă este activat apoi de spitale sau clinici, fie în caz de atentat, fie în caz de epidemie la scară mare, cum este cazul actualmente. Planul alb poate fi declanşat fie de directorul unui spital, care îl informează deîndată pe reprezentantul statului, fie de stat însuşi, cum a fost cazul acum la Paris şi în regiunea capitalei unde Agenţia regională de sănătate a tras semnalul de alarmă.

„Planul alb” permite mobilizarea personalului de sănătate – medici, infirmiere, asistente medicale, etc. – eventual angajarea temporară a unor forţe suplimentare. In timpul unui „plan alb” li se pot refuza angajaţilor din spitale cererile de concediu. De asemenea, sunt mobilizate toate mijloacele materiale şi logistice ale respectivelor spitale sau clinici. Activitatea medicală este adapată situaţiei – se depogramează astfel operaţii chirurgicale care nu sunt urgente, se pot pune la dispoziţia pacienţilor locuri suplimentare, ceea ce s-a întâmplat déjà în primăvară când s-a recurs masiv la „planul alb”. Aşa s-au putut deschide servicii întregi exclusiv dedicate pacienţilor cu Covid-19.

Reamintim că la Paris, în regiunea capitalei dar şi în alte zone ale Franţei, au intrat în vigoare marţi o serie de noi restricţii – s-au închis barurile, sălile de sport, bazinele de înot, s-a redus numărul studenţilor admişi în sediile universităţilor, şamd. Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a avertizat însă miercuri că „acolo unde virusul circulă prea repede, unde paturile de la urgenţe se umplu rapid, trebuie impuse şi mai multe restricţii. In paralel însă, strategia noastră este şi de a-i responsabiliza pe concetăţenii noştri” a mai spus şeful statului.