Reporteri fără frontiere: Mai puţini jurnalişti ucişi, mai multe presiuni asupra lor

De la începutul anului, 32 de jurnalişti şi colaboratori de presă au fost ucişi pe când îşi făceau meseria, notează asociaţia RSF (Reporters sans frontières – Reporteri fără frontiere). Cifra provizorie – cea pe anul în curs urmează să fie dată la finele anului - este în scădere faţă de anii precedenţi, în mare parte din cauza epidemiei de Covid dar rămâne în continuare îngrijorătoare.

Anul trecut fuseseră ucişi 49 de jurnalişti în lume, un bilanţ şi el în scădere faţă de anii precedenţi pentru că jurnaliştii merg tot mai rar în zonele de conflict. Diminuarea şi mai mare a numărului de morţi – „doar” 32 de la începutul lui 2020 – se datorează acum faptului că din cauza crizei sanitare, mulţi jurnalişti nu au mai mers pe teren. „In schimb”, notează RSF, „au fost ceva mai multe presiuni şi derapaje comise contra jurnaliştilor. Ameninţările sunt mai nuanţate şi deci mai greu de combătut” spune Christophe Deloire, secretarul general RSF.

„In total”, reaminteşte el, „în ultimul deceniu au fost ucişi aproape o mie de jurnalişti din cauza muncii pe care o prestează. Multe crime au rămas nepedepsite, multe cazuri nici măcar nu au făcut obiectul vreunei anchete adevărate iar vinovaţii nu au răspuns niciodată pentru actele comise” deplânge Deloire. El mai subliniază o lacună, şi anume lipsa unor mecanisme internaţionale eficiente. Cu ocazia acestei zile internaţionale a sfârşitului impunităţii pentru crimele comise contra jurnaliştilor, RSF îi cere lui Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor unite, să creeze „un post de reprezentant special pentru securitatea jurnaliştilor. Faptul că înaltul demnitar ONU a desemnat pe cineva din echipa sa drept interlocutor privilegiat nu ajunge” mai estimează ONG-ul de apărare a jurnaliştilor.

In aceste condiţii, colegii noştri francezi de la RFI se întreabă într-un articol aparte dacă „jurnalismul este o meserie din ce în ce mai periculoasă?” Răspunsul este da şi nu, depinde de ţara sau regiunea în care activează aceşti confraţi ai noştri. In Africa sub-sahariană şi în particular în ţări precum Somalia, Sudanul de sud, Republica democratică Congo sau Camerun, a fii jurnalist este periculos. In restul lumii, ţări precum Siria sau Irakul se evidenţiază. In Irak de exemplu, trei jurnalişti au fost déjà ucişi anul acesta iar sediul canalului de televiziune Dijlah a fost atacat de trei ori. O primă dată pentru că a acoperit manifestaţiile contra puterii, apoi pentru că a difuzat muzică într-o zi sacră. In Egipt, ţară aflată pe locul 166 din 180 în clasamentul libertăţii presei, principala acuzaţie adusă jurnaliştilor, şi cea sub care se regăsesc adesea după gratii colegii de acolo, este „atentat la securitatea statului”, termen generic neclar sub care se ascund diverse alte capete de acuzare extrem de grave.

Depinde deci şi despre ce pericole vorbim. Faptul că numărul de jurnalişti ucişi a scăzut, nu înseamnă că nu persistă sau chiar se înmulţesc alte ameninţări precum răpirile, ameninţările violente sau încarcerările. „Din acest punct de vedere, jurnaliştii nu au fost niciodată ca acum ameninţaţi” conchide Angela Quintal, coordonatoarea programului Africa la Comitetul de protecţie a jurnalisţilor, interviuvată de colegii francezi de la RFI.