Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Relaţiile dintre Trump şi Macron: prima strîngere călduroasă de mînă nu a dus la mare lucru

unnamed.jpg

Image source: 
REUTERS/Jonathan Ernst

Derularea votului în Statele Unite este urmărită pretutindeni în lume cu mare interes, inclusiv datorită aspectului spectacular al acestui show politic unic lume prin amploarea sa. În nici unul din statele lumii banul nu joacă un rol atît de mare ca în alegerile americane. Fiecare dintre cei doi candidaţi, Donald Trump şi Joe Biden, a cheltuit cam un miliard trei sute de milioane de dolari în campania electorală, un record absolut. Cu titlu comparativ, Emmanuel Macron, în Franţa, în 2017, a avut cheltuieli de campanie de şaisprezece milioane cinci sute de mii de euro. Vom analiza cum au evoluat relaţiile dintre Emmanuel Macron şi Donald Trump în ultimii patru ani.

Multă lume îşi aminteşte aici de prima întîlnire dintre cei doi preşedinţi. Ea a avut loc la Bruxelles, pe data de 25 mai 2017, cu ocazia unui summit al Alianţei Atlantice. Reporterii au scrutat atunci fiecare gest şi fiecare cuvînt, iar posturile de televiziune franceze au reluat în buclă prima strîngere de mînă dintre cei doi preşedinţi. Acum, pe fond de pandemie, un astfel de eveniment mediatic este de altfel imposibil, nimeni nu-şi mai dă mîna fizic pe marea scenă a diplomaţiei mondiale.

La acea oră se ştia însă că Donald Trump îşi supunea interlocutorii la acest test: le strîngea mîna foarte puternic aşteptînd reacţia lor. Ori, pe 25 mai 2017 noul preşedinte de atunci al Franţei, Emmanuel Macron, a trecut testul, mîna nu i-a tremurat, i-a strîns şi el cu putere mîna lui Donald Trump, nu a încercat să şi-o retragă primul şi nici nu a dat vreun semn că l-ar fi intimidat cu ceva preşedintele american, mai corpolent şi mai vînjos.

Această secvenţă are ceva anecdotic în prezent, pentru că acea primă strîngere de mînă nu s-a concretizat printr-o cooperare reală. „Mă bucur că vom putea, împreună, să schimbăm multe lucruri”, a spus atunci Emmanuel Macron. Donald Trump a ruinat însă cîteva din succesele internaţionale ale diplomaţiei franceze. A retras America din Acordurile semnate în 2015 la Paris privind frînarea schimbărilor climaterice, a retras America şi din Acordul nuclear semnat cu Iranul. Pentru Franţa aceste două acorduri erau foarte importante. Primul era important întrucît Franţa a încercat să se poziţioneze ca un lider mondial în ce priveşte protecţia mediului înconjurător. Iar al doilea acord era important pentru că Franţa, prin lungi negocieri şi multe exigenţe, a impus Iranului condiţii chiar mai constrîngătoare decît cele cerute de predecesorul lui Trump, Barack Obama.

Fără îndoială, cei doi oameni s-au respectat, cel puţin în aparenţă. În septembrie 2020, însă, John Bolton, fost consilier al lui Trump, declara în revista Paris Match că liderul de la Casa Albă nu-l aprecia în mod special pe Emmanuel Macron şi îl considera drept un novice în politică.  

Lista divergenţelor s-a mărit treptat, Emmanuel Macron şi Donald Trump nu au avut aceleaşi opinii în privinţa multilateralismului, în privinţa construcţiei europene, în privinţa apărării europene… La sfîrşitul anul 2018 Statele Unite au ieşit şi din UNESCO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură, bazată la Paris. Iar epidemia a accentuat divergenţele, mai ales că Trump a retras America din Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

A fost o perioadă cînd Emmanuel Macron a crezut că îl poate influenţa pe Trump, de exemplu în august 2019 cînd Franţa a organizat, la Biarritz, o reuniune G7. Emmanuel Macron a încercat o operaţiune de mediere între Statele Unite şi Iran, dar Donald Trump nu i-a făcut nici un cadou diplomatic lui Macron, eforturile sale au rămas fără succes. Probabil că treptat preşedintele francez şi-a dat seama că nimeni nu-l poate influenţa de fapt pe Trump, şi că în spatele sloganului său America first se ascunde de fapt o altă formulă Me, Donald Trump, first.