
Special Paris
Terorismul islamist, o problemă europeană care are nevoie de o strategie globală
w980-p16x9-2020-11-03t121041z_165143041_rc2ovj9o835l_rtrmadp_3_austria-attack.jpg

Franţa şi Austria sunt şi ţările europene cele mai afectate în ultimul timp de atacuri teroriste. În luna octombrie, reamintesc, înte-o localitate situată nu departe de Paris a fost decapitat un profesor de istorie întrucît le-a arătat elevilor său caricaturile ale profetului Mahomed publicate de revista Charlie Hebdo, iar la Nisa au fost ucişi trei credincioşi într-o biserică catolică. Pe 2 noiembrie, în plin centru al Vienei, patru oameni şi-au pierdut viaţa în urma unui atac similar… De altfel Europa este confruntată cu un nou profil de terorist islamist: sunt tineri fără cazier, fără anetecedente teroriste, despre care nimeni nu ştie cînd au fost radicalizaţi şi de cine, şi care comit atacuri revendicate apoi de Al Qaida fără ca ei să fi avut contacte speciale cu organizaţia teroristă.
Franţa încearcă în prezent să-i mobilizeze în mod serios pe europeni împotriva ameninţării jihadiste şi va face propuneri concrete în acest sens cu ocazia Consiliului european de pe 10 decembrie. Preşedintele Consiliului european, Charles Michel, a efectuat luni o vizită la Viena şi a declarat următoarele, cuvinte reluate de Agenţia France Prese: „Considerăm că această ameninţare teroristă este o ameninţare fundamentală, gravă, serioasă împotriva valorilor care stau la baza proiectului european, şi nu avem intenţia de a da dovadă de slăbiciune şi de laxism.”
Uniunea Europeană ar urma să se doteze, în contextul combaterii radicalizării, cu un Institut de supervizare a formării imamilor. O altă bătălie, de data aceasta mediatică, urmează să fie lansată pe terenul Internetului pentru suprimarea mesajelor care glorifică terorismul. Va fi mai greu însă de luptat împotriva familiilor care îşi îndoctrinează copiii de la vîrsta de trei ani, copii care atunci cînd ajung la vîrsta şcolară sunt deja nişte mici soldaţi ai islamului radical, mici ca vîrstă dar foarte decişi şi hotărîţi, practic fanatizaţi.
Ceea ce s-a văzut în Franţa şi cu ocazia minutului de reculege păstrat pe data de 2 noiembrie în şcoli în memoria profesorului Samuel Paty. Peste 400 de elevi, dintre care în jur de 200 în şcoli generale, au perturbat ceremonia, anunţă Ministerul învăţămîntului. 160 de elevi au refuzat să participe la acest moment, iar 150 au făcut comentarii sau au pronunţat fraze care sunt de fapt apologii ale terorismului. Există însă cazuri şi mai grave, de elevi provenind din familii musulmane, copii deci născuţi în Franţa, care îi ameninţă pe profesori, lansează veritabile provocări la adresa lor, recurg chiar la molestări…
Pe data de 5 noiembrie autorităţile franceze au procedat la arestarea a trei elevi care au declarat că şi ei, la rîndul lor, şi-ar ucide profesorii dacă aceştia ar arăta în clasă caricaturile Profetului. Arestările au provocat un început de polemică în Franţa întrucît toţi cei trei elevi, doi băieţi şi o fată, nu au decît zece ani. Unii comentatori sunt de părere că familiile ar fi trebuit arestate întrucît părinţii sunt sursa îndoctrinării. Uneori însă părinţii se abţin să profereze astfel de ameninţări, ei îi îndeamnă pe copiii lor să se răzvrătească împotriva educaţiei republicane considerînd că statul nu îi poate pedepsi.
Lupta împotriva terorismului islamist rămîne deci un şantier dificil. Iar Franţa este cea mai ameninţată ţară din cadrul Uniunii Europene, pe de o parte pentru că pe teritoriul ei trăieşte cea mai mare comunitate musulmană, probabil în jur de zece milioane de persoane, şi pe de altă parte pentru că este anagajată militar împotriva jihadismului în regiunea subsahariană, în special în Mali.