Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid-19 şi teorii ale complotului în documentarul francez "Hold-up"

filmul_hold-up_este_cenzurat_de_mai_multe_platforme_de_internet_din_franta.jpg

Filmul Hold-Up este cenzurat de mai multe platforme de internet din Franta.
Filmul Hold-Up este cenzurat de mai multe platforme de internet din Franta.
Image source: 
captura de ecran

În Franţa, zilele acestea face spectacol un film. Este viral pe internet şi este vorba de un documentar video complotist intitulat Hold-up. El pretinde că denunţă o întreagă maşinaţiune internaţională dusă în jurul pandemiei de coronavirus. Întrebarea care se pune: cum poate avea succes un astfel de documentar ce adună în acelaşi timp şi date aproximative dar şi informaţii ce sunt vizibil contrare adevărului. 

Este un film ce se află pe buzele tuturor în acest moment în Franţa: este subiect de dezbatere la televizor, ţine loc de tribună în ziare şi este urmărit, în mare parte ilegal, pe internet.

Documentarul se întinde pe 3 ore şi atacă modul în care este gestionată criza sanitară în Franţa. Mai bine de 30 de persoane sunt intervievate, de la şoferi de taxi, un infecţiolog controversat - Christian Perronne şi fostul ministru al Sănătăţii Philippe Douste-Blazy, care a denunţat de altfel filmul şi s-a plâns că declaraţia sa a fost scosă din context.

 "Hold-Up" susţine că dezvăluie fabulaţiile guvernului în ceea ce priveşte coronavirusul dar şi un complot mondial ce vizează controlarea populaţiei.

Documentarul a fost realizat cu ajutorul unor donaţii strânse pe internet astfel că din momentul apariţiei, pe 11 noiembrie, el a fost puternic distribuit tot pe internet. Criticat de mai mulţi aleşi, filmul face obiectul multor verificări de către marile trusturi de presă Le Monde şi Libération. De altfel şi presa a fost atacată în film fiind acuzată că este plătită să întreţină acest complot nu doar francez ci unul mondial.

Iar în faţa acestor polemici, documentarul, semnat de fostul jurnalist Pierre Barnérias a fost retras de pe mai multe platforme, printre care şi Youtube.

Iar cu ajutorul unor staruri precum actriţa Sophie Marceau, "Hold-up" a reuşit să depăşească rapid cercul complotiştilor obişnuiţi pentru a atinge sfera marelui public.

Mici extracte circulă pe reţelele sociale,  pe Instagram şi chiar pe Snapchat -  pentru cei mai tineri.  De la publicarea sa, pe 11 noiembrie, filmul a fost vizionat de peste 2,5 milioane de ori.

Un succes ce se poate explica printr-o realizare ce se bazează pe codurile unui documentar de investigaţie, cu o muzică de suspans şi prin prezenţa mai multor experţi.

Dar pentru Sylvain Delouvée, cercetător în psihologie socială la universitatea din Rennes«nu este vorba de un documentar jurnalistic deoarace singurul lui obiectiv este de a inocula ideea că în spatele Covid-19 există un vast complot mondial».

Abilitatea Hold-Up consistă în a amesteca întrebări absolut legitime cu insinuări fantaziste. La început, tonul este unul sceptic iar diverse critici sunt formulate : în ceea ce priveşte modul de gestionare a măştilor sanitare, posibilele efecte nefaste ale carantinei, originea virusului dar şi rolul lobby-ului farmaceutic. « În general, retorica complotistă amestecă elemente de adevăr cu interpretări false, elemente truncate şi unele fabulaţii”, explică cercetătorul.

Pentru a convinge, "Hold-Up" utilizează tehnica millefeuille – cea a multor straturi de argumente pentru a da impresia unui întreg coerent, fără să lase timpul interlocutorului să gândească prea mult.

De altfel sunt combinate mai multe teorii complotiste: că măştile sanitare sunt inutile, că există o legătură între criza sanitară şi reţelele 5G, că viitorul vaccin ar putea conţine diverse cipuri pentru a modifica ADN-ul..sunt abordări ce ar putea seduce spectatorul, explică Sylvain Delouvée.

Acum, filmul prinde şi din cauza momentului în care este difuzat: o perioadă complet nesigură în care reperele pot deveni neclare ori se pierd cu uşurinţă, lipsa de incoerenţă a autorităţilor într-un moment complet nou pentru întreaga populaţie a planetei – toate conduc spre un univers ce favorizează teorii alternative, explică şi Arnaud Mercier, profesor în ştiinţele informaţiei şi comunicare de la  Universitatea Panthéon-Assas.

Cercetătorul Sylvain Delouvée este de părere că trebuie să continuăm, fiecare dintre noi , să punem complotiştii în faţa propriilor contradicţii.