Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Proiectul de lege privind combaterea islamului radical a fost finalizat şi transmis Parlamentului de la Paris

separatisme.jpg

Gérald Darmanin si Eric Dupond-Moretti, ministri de Interne, respectiv ai Justitiei, au apàrat împreunà noul proiect de lege în paginile ziarului Le Figaro.
Gérald Darmanin si Eric Dupond-Moretti, ministri de Interne, respectiv ai Justitiei, au apàrat împreunà noul proiect de lege în paginile ziarului Le Figaro.
Image source: 
CHRISTOPHE ARCHAMBAULT/AFP

In Franţa, proiectul de lege privind combaterea islamului radical şi a «separatismelor» este finalizat şi transmis Parlamentului. Textul va fi prezentat în Consiliul de miniştri în data de 9 decembrie dar principalele linii directoare şi articole au apărut déjà în presă sau au fost detaliate de miniştri de resort, în speţă cei de la Interne şi Justiţie.

Iniţial, proiectul de le lege urma să conţină tremenul de «separatisme» folosit de Emmanuel Macron într-un discurs rostit la începutul lunii octombrie. Seful statului denunţa atunci «separatismul islamist» dar termenul «separatism» a fost uitat acum. La fel, a fost lăsat deoparte cuvântul «laicitate», probabil fiind o noţiune, un termen prea franco-francez. A rezultat o titulatură mult mai sobră şi neutră: «Proiect de lege menit să întărească principiile republciane».

Ce conţine acest text? Detaliile vin de la Gérald Darmanin şi Eric Dupond-Moretti, miniştrii de Interne, respectiv ai Justiţiei, care, la 4 mâini şi 2 voci, dau amănunte în interviul comun acordat ziarului conservator Le Figaro.

La cererea şi iniţiativa preşedintelui Emmanuel Macron, proiectul de lege creează un delict care pedepseşte ura pe internet. Se prevăd de asemenea sancţiuni specifice contra celor care fac presiuni pe agenţii statului sau pe aleşi. Ideea vine după ce s-a aflat şi demonstrat că profesorul Samuel Paty, asasinat prin decapitare de un islamist cecen în ziua de 16 octombrie, fusese mai întâi hărţuit online pentru că le arătase elevilor săi caricaturi cu profetul Mahomed în cadrul unui curs depre libertatea de expresie.

Se aduc de asemenea două modificări majore codului penal. Se creează astfel un nou delict de «punere în pericol a vieţii cuiva prin difuzarea de informaţii referitoare la viaţa sa privată», familială sau profesională, care ar putea permite identificarea sau localizarea sa. Delict va putea fi pedepsit cu maximum trei ani închisoare şi 45.000 de euro amendă.

Se creează, prin noul proiect de lege, pe lângă parchetul din Paris, un pol de magistraţi special dedicat combaterii urii pe internet. Redactorii textului sunt de părere că «în faţa islamului radical, în faţa tuturor separatismelor, am constatat că arsenalul nostru juridic este în parte neputincios. Republica nu are mijloacele necesare pentru a acţiona contra celor care vor să o destabilizeze» mai notează Darmanin şi Dupond-Moretti.

Pentru a garanta transparenţa condiţiilor în care se practică un cult, se modifică uşor legea din 1905 care consfiinţea separarea biserciilor de stat. Sunt în vizor finanţăriile, banii care alimentează asociaţiile cultuale. Astfel, orice donaţie de peste 10.000 de euro va trebuie supusă unei declaraţii de resurse, cu alte cuvinte la secţia financiară. Servicile financiare vor ştii astfel cine pe cine finanţează. Precizăm că în Franţa 380 de lăcaşuri de cult, bănuite de radicalizare, au fost închise din 2018 încoace şi 475 de străini aflaţi ilegal în Franţa şi fişaţi drept islamişti radicali, au fost expulzaţi din ţară. In fine, tot la acest capitol, se prevede o măsură zisă «anti-puci» menită să evite preluarea controlului unei moscheei de către extremişti islamişti. In plus, un articol prevede ca «o persoană care a fost condamnată pentru provocare la acte de terorism, de discriminare, de ură sau de violenţă» să poată fi interzisă de acces într-un lăcaş de cult.

Pe final, un capitol consacrat educaţiei urmăreşte combaterea şcolilor asociative clandestine. Se termină definitiv şi cu şcolarizarea la domiciliu începând cu vârsta de trei ani. In acest sens, fiecare copil şcolarizabil, adică începând cu vârsta de trei ani, va primi un număr de identificare care va permite autorităţilor academice să se asigure că niciun copil nu este lipsit de drepturile sale la educaţie.

Proiectul de lege privind combaterea islamului radical a fost finalizat şi transmis Parlamentului de la Paris