Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei militanţi pro-democraţie judecaţi la Hong Kong în context de slabă mobilizare internaţională în favoarea lor

La Hong Kong a început luni 23 noiembrie procesul a trei militanţi pro-democraţie, printre ei numărîndu-se şi Joshua Wong, 24 de ani, unul dintre liderii mişcării contestatare din fosta colonie britanică. Cei trei militanţi sunt plasaţi în detenţie provizorie iar acuzaţiile care li se aduc este că au participat la manifestaţii neautorizate în 2019. Procesul are loc într-un context de relativă indiferenţă internaţională. Autorităţile de la Beijing au reuşit de fapt să-şi impună controlul în singura regiune unde mai existau libertăţi democratice.

Anul trecut fosta colonie britanică, retrocedată Chinei în 1997, a traversat cea mai gravă criză politică de la revenirea ei în sînul patriei mamă. Sute şi sute de mii de persoane au ieşit aproape zilnic în stradă pentru a denunţa tentativa regimului autoritar încarnat de preşedintele Xi Jinping de a retrage Hong Kong-ului statutul de semi-autonomie şi de a-l priva de ultimele practici democratice. Au fost zile, anul trecut, cînd manifestaţiile au reunit la Hong Kong peste un milion de participanţi. În prezent, însă, mediile de informare constată că regimul represiv chinez s-a extins şi la Hong Kong şi că preşedintele Xi Jinping şi-a impus voinţa.

„Vom continua lupta pentru libertate, nu este momentul să cedăm în faţa regimului de la Pekin şi să ne predăm”, a declarat Joshua Wong, cuvinte preluate de agenţiile de presă. Tînărul militant riscă o condamnare de cel puţin trei ani închisoare, şi de altfel s-a declarat vinovat chiar din prima zi a audierilor.

Joshua Wong a mai fost închis de autorităţile de la Hong Kong. Cotidianul Le Monde îi consacră un articol din care aflăm că Joshua Wong şi-a început cariera de protestatar de la vîrsta de 13 ani, cînd a manifestat împotriva construirii unei linii feroviare de mare viteză între Hong Kong şi China continentală. În 2014 el a fost unul dintre iniţiatorii mişcării umbrelelor, o mare mobilizare împotriva intervenţiei puterii de la Pekin în treburile interne ale fostei colonii britanice unde democraţia şi autonomia ar fi trebuit să fie respectate pînă în 2047.

Pe fond de pandemie, mobilizarea internaţională în favoarea menţinerii democraţiei la Hong Kong a scăzut în intensitate. Lumea occidentală are astăzi alte probleme, fiind confruntată cu spectrul unei grave recesiuni şi mai ales cu sentimentul că autoritarismul chinez a fost mai eficient în lupta împotriva virusului decît democraţia de tip occidental.

China, chiar dacă rămîne în război comercial cu Statele Unite, a reuşit în ultimul timp să cîştige o bătălie importantă în acest context. Pe data de 15 noiembrie, la Hanoi, a fost semnată crearea unei vaste zone de liber-schimb asociind numeroase ţări din regiunea Asia Pacific, inclusiv Japonia, Australia şi Noua Zeelandă, dar nu şi Statele Unite. În ultimii ani americanii au încercat, în aceeaşi regiune a lumii, să creeze o zonă de liber-schimb fără China, ceea ce nu s-a concretizat însă. Economia chineză, debarasată de virus, devine acum locomotiva reluării creşterii economice în această vastă regiune a globului. Într-un articol publicat în Le Figaro, editorialistul Nicolas Bavarez constată o realitate care altădată ar fi fost considerată o anamalie: în Orient se crează zone de liber schimb în timp ce în Occident la ordinea zilei sunt tentaţiile protecţioniste. În timp ce Donald Trump joacă golf şi continuă să se declare victorios la prezidenţialele americane, China s-a dotat de un redutabil plan B în eventualitatea că Washington-ul îşi va menţine sancţiunile economice împotriva ei. Dintre toate economiile majore ale planetei numai China va scăpa de recesiune în 2020, mai arată Nicolas Bavarez.

Într-un articol apărut tot în Le Figaro, scriitorul şi editorialistul Christian Makarian constată că două ideologii anti-occidentale îşi dau acum mîna, în mod spontan, pe planetă: este vorba de autoritarismul imperial chinez care a inclus cu succes capitalismul sălbatic în codul său genetic, şi islamul radical animat de viziuni jihadiste. Pentru aceste două forţe Occidentul este un adversar, şi ambele consideră că vremea dominaţiei occidentale a trecut…

Pe fondul acestor confruntări majore, epidemia este văzută de unii comentatori ca un fel de lovitură de graţie dată Occidentului…

Anul 2020 marchează în orice caz sfîrşitul unui episod care a durat timp de 50 de ani, altfel spus apropierea Occidentului de China şi transferul masiv de tehnologie occidentală spre această ţară. Ce va începe de acum înainte, vom vedea şi în funcţie de capacitatea Statelor Unite de a-şi regăsi suflul democratic şi dinamismul economic odată cu instalarea lui Joe Biden la Casa Albă.