Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franța speră să ramburseze în 20 de ani datoria Covid

salile_de_spectacole_raman_inchise_in_franta_si_la_inceputul_lunii_decembrie.jpg

Sălile de spectacole ramân închise în Franța și la începutul lunii decembrie.
Sălile de spectacole ramân închise în Franța și la începutul lunii decembrie.
Image source: 
REUTERS/Benoit Tessier

În Franța, toate companiile închise în acest moment de carantină, vor beneficia de un ajutor financiar din partea statului. Primul calcul arată un cost lunar de 1,6 miliarde de euro. Dacă până acum doar companiile cu mai puțin de 50 de salariați puteau beneficia de acest fond de solidaritate, de la 1 decembrie, toate societățile cu probleme sunt ajutate de stat. Un cost imens pe care statul francez speră să îl poată rambursa în următorii 20 de ani. 

Societățile pot alege între a beneficia de un ajutor forfetar ce merge până la 10.000 de euro ori de o indemnizație în valoare de 20% din cifra de afaceri înregistrată în luna similară a anului trecut. 

Hotelierii, marii perdanți ai acestei crize sanitare, vor fi și ei incluși în acest fond.

 

Ministrul Finanțelor, Bruno Le Maire promite că atât timp cât va fi în funcție, impozitele nu vor crește.

 

În primăvară, la prima carantină impusă populației, activitatea economică a scăzut cu 30% iar la această a doua carantină paguba economică este de 10%, se felicită ministrul Finanțelor. 

 

Iar pentru a mai recupera din pagube, mulți sunt cei care speră să fie salvați de sarbătoarea Crăciunului. Este cazul comercianților. Guvernul este de acord ca magazinele să rămână deschise și duminica, în această perioadă în care fac 25% din cifra anuală de afaceri, în vremuri normale însă.

 

Ministrul Economiei și Finanțelor rămâne foarte optimist pentru anul viitor și estimează o creștere de 6% pour 2021. Anul 2020 a adus Franței un minus în Produsul Intern Brut de peste 10%.

 

În ceea ce îi privește pe salariați, ministrul cere societăților ca ideea ”reducerilor de efective să fie ultima variantă luată în calcul”. 

Aproape că nu trece săptămâna însă fără ca o nouă societate să anunțe disponibilizări în Franța. Spre exmplu, gigantul american IBM va închide 1.200 de posturi dintr-un total de 1.400 existente în Franța în acest moment, anunță sindicatul filialei franceze. Este un plan de restructurare mondială ce va fi prezentat oficial salariaților la mijlocul lui decembrie.

 

Acum, cei care sunt excluși, pentru moment, din această etapă în care sunt ridicate restricțiile, sunt restaurantele, sălile de sport, muzeele. Restaurantele și sălile de sport rămân inchise până cel puțin pe 20 ianuarie. 

 

Însă, doar în luna noiembrie, comerțul neesențial a înregistrat un minus de 4 miliarde de euro. 

 

Astfel că multe societăți digerează cu greu acest an 2020 iar ultimele analize arată că în 2021 va fi și o criză de trezoreriei: o societate din 4 nu va avea bani lichizi pentru a achita facturile, salariații, produsele. Cele mai amenințate la acest capitol sunt domenii precum serviciile de transport, concesionarii auto, hotelurile și restaurantele, activitățile de divertisment - un domeniu foarte important în Franța datorită parcurilor de districții ce, pe timpuri normale, atrag milioane de turiști anual. 

 

Elementul indispensabil pentru eradicarea coronavirusului și pentru ca Franța să își regăsească forța economică este campania de vaccinare împotriva Covid-19. Președintele Emmanuel Macron anunță că de la finele lui decembrie ar putea începe acestă campanie. 

 

Dar, după un studiu al Citibank, de abia la finele lui 2021 se va putea ajunge însă la un nivel de imunitate colectivă suficient pentru a putea fi luat în calcul o reîntoarcere la o activitate economică normală. Dar, economia va redecola efectiv de abia în 2022. Totul depinde și de modul în care va evolua pandemia și de numărul celor care vor accepta să fie vaccinați. Să nu uităm că Franța este una dintre cele mai refractare state europene la capitolul vaccinuri. 

85% din volumul de vaccinuri au fost comandate de statele bogate ale planetei și în cantități mult superioare nevoilor reale, mai arată studiul Citibank.