Franţa: tensiuni sociale pe fond de pandemie

capture_decran_2020-12-06_a_19.41.48.png

Violenţe la Paris, decembrie 2020.
Violenţe la Paris, decembrie 2020.
Sursa imaginii: 
AFP - ANNE-CHRISTINE POUJOULAT

În Franţa, clasa politică precum şi executivul condamnă violenţele comise de extremişti, vandali şi provocatori care, sîmbătă 5 decembrie, au împiedicat la Paris buna derulare a unei manifestaţii împotriva legii se securitate globală şi împotriva precarităţii. Mediile de informare au difuzat din nou imagini incompatibile cu ideea de democraţie: maşini incendiate, vitrine sparte, magazine devalizate, mobilier urban distrus.

Poate că unii au crezut că tensiunile sociale din Franţa vor scădea în intensitate pe fond de pandemie. Această speranţă este contrazisă în prezent de mobilizarea multor francezi împotriva unei legi pe care o consideră liberticidă, cea a securităţii globale. Pentru data de sîmbătă 12 decembrie este anunţată o manifestaţie a vestelor galbene, iar pentru joi 17 decembrie o grevă a mijloacelor publice de transport, în semn de protest faţă de deschiderea sectorului la concurenţă. 

Aşa-numita lege de securitate globală a suscitat reacţii de protest pe care în mod evident guvernul le-a subestimat. Unii comentatori afirmă că executivul a ales un moment extrem de prost pentru anunţarea acestor măsuri, dat fiind că oamenii sunt cu nervii la pămînt din cauza pandemiei.

Merită însă precizat că proiectul de lege a fost conceput în contextul luptei tot mai dificile pe care Franţa trebuie să o ducă împotriva islamului radical, împotriva separatismului şi a terorismului. Fotografiile reprezentînd poliţişti şi agenţi în acţiune pot fi utilizate de grupurile teroriste sau de indivizi radicalizaţi, mai precis aceştia pot să-i identifice pe respectivii reprezentanţi ai ordinii publice şi să-i atace apoi în locuinţele lor, să le ameninţe familiile, să recurgă chiar la diverse forme de presiune şi de şantaj. Nu întîmplător forţele speciale de intervenţie, cînd lansează operaţini de arestare sau de lichidare a unor terorişti, poartă cagule care le ascund total feţele. Ministrul de interne Gérald Darmanin a dorit ca toate forţele de ordine să beneficieze de o protecţie totală, prin interzicerea difuzării de imagini de natură să dezvăluie identitatea poliţiştilor.

Acestei măsuri i s-au adus numeroase critici vehemente, mai ales aceea că executivul ar dori nu atît să-i protejeze pe poliţişti cît să ascundă violenţele comise de ei. Probabil că această lege a securităţii globale, votată deja de Parlament, ar fi trecut neobservată dacă pe data de 21 noiembrie un producător de muzică nu ar fi fost bătut cu brutalitate de trei poliţişti care încercau să-l aresteze, şi dacă toată această scenă nu ar fi fost integral filmată. Ministrul de interne şi preşedintele Franţei au condamnat, evident, violenţele comise, în mod nejustificat, de cei trei poliţişti. Pentru opinia publică faptul apare însă ca fiind cu atît mai grav cu cît victima este un francez de culoare. De unde exigenţa ca nimeni niciodată, şi mai ales jurnaliştii, să nu fie niciodadă împiedicat să filmeze şi să difuzeze imagini din timpul manifestaţiilor, intervenţiilor poliţiei sau altercaţiilor intervenite în astfel de situaţii. Societate civilă cere chiar mai mult, ca totul să fie filmat, absolut orice acţiune a poliţiei, iar poliţiştilor li se va cere pe viitor să-şi filmeze ei înşişi intervenţiile pentru ca abuzurile şi violenţele gratuite să nu mai fie posibile.

Sindicatele poliţiştilor sunt foarte supărate acum pe şeful statului întrucît, în cursul unui interviu acordat pe data de 4 decembrie Emmanuel Macron a afirmat că multe controale sunt făcute în funcţie de faţa persoanei, altfel spus că persoanele de culoare sunt mai des controlate decît cele de rasă albă. Preşedintele francez a mai anunţat crearea unei platforme, controlată de stat, de semnalare a eventualelor discriminări de acest gen. Sindicatele poliţiei au replicat spunînd cam aşa: „foarte bine, nu mai controlăm atunci pe nimeni, şi veţi vedea cum va creşte delicvenţa”.