Reprezentant AUR Franţa: România ar trebui să ia exemplu de la Polonia şi Ungaria pentru felul în care acestea au negociat cu UE

Vasile DAMIAN: Ce v-a făcut să aderați la ideile AUR? Ce v-a atras cel mai mult din programul acestui partid?

Dragoș MARCU: Valorile creștin-democrate au fost foarte slab reprezentate după dispariția Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat, singurul care și-a asumat prin siglă și program aceste valori în perioada de după 1989. De la dispariția acestui partid de pe scena politică, ele au fost foarte slab spre deloc reprezentate, dacă ne uităm doar la compoziția ultimului Parlament. Cei patru piloni pe care se sprijină doctrina creștin-democrată a Alianței pentru Unirea Românilor sunt credința, patria, familia și libertatea.

V.D: Totuși, dumneavoastră ați ales acum 11 ani să plecați din România. V-ați stabilit aici în Franța, la Paris mai întâi și după aceea la Orléans. Ce apreciați cel mai mult aici în Franța?

D.M: Ce am găsit în Franța? În primul rând, am găsit un sistem mai organizat, inclusiv de formare profesională. Eu am lucrat în învățământ. Am descoperit că profesionalizarea profesorilor și este inclusiv cazul meu, formarea, așa cum se folosește cuvântul francez, există, este efectivă și este foarte eficace. Ori, învățământul românesc este în momentul de față nu la pământ, ci sub pământ, ca să folosesc o expresie practică. Mă uit doar la copiii mei, care au făcut școală neîntreruptă din septembrie, iar verișorii lor din România sunt aruncați într-un așa zis învățământ online foarte dificil pentru ei. Managementul de criză, criza sanitară, educațională, economică (nu este eficient în România). Se prefigurează și o criză politică. Vedem că în momentul de față partidele chemate la consultări de către președintele Iohannis nu reușesc să se pună de acord pentru formarea unui nou guvern. Tot acest tablou destul de sumbru din această perioadă de criză m-a determinat să mă implic și să aduc câte ceva din ceea ce știu și am văzut în Franța celor de acasă.

V.D: Spuneți că vreți să transpuneți anumite lucruri pe care le-ați învățat, le-ați văzut aici în Franța, unde stați de mai bine de un deceniu. Știți foarte bine că în Franța comunitatea LGBT a căpătat tot mai multe drepturi, inclusiv acela de a se căsători între persoane de același sex. Vi se pare un pas înainte acest drept dat comunității gay sau mai degrabă un regres?

D.M: Nu văd legătura între discuția noastră anterioară și această întrebare. Cred că ne putem concentra pe criza care se prefigurează în România. Credeam că o să mă întrebați poate și despre soluțiile din învățământ.

V.D: Exact, o să vă întreb.

D.M: Eram pregătit să vă aduc argumente și în ceea ce privește faptul că ne căutăm interlocutori. Suntem într-o criză sanitară și europeană profundă. Pentru toate aceste lucruri noi ne căutăm interlocutori. De aceea aleg să nu răspund la întrebarea dumneavoastră. Dacă vreți, să trecem la o altă întrebare.

V.D: Aici în Franța, unde dumneavoastră locuiți, s-au impus măsuri stricte, carantine. Suntem actualmente într-o a doua carantină severă, sunt interdicții de circulație nocturne şi toată lumea este obligată să poarte mască. Cum trăiți dumneavoastră această situație?

D.M: Suntem cetățeni care respectă regulile. Poziția oficială a Alianței pentru Unirea Românilor pe acest subiect este precizată. Am văzut prin comparație cu comunicarea publică din Franța că acest lucru nu s-a întâmplat în România și că populația este foarte nemulțumită. De aceea, măsurile care au fost solicitate în campania electorală de Alianța pentru Unirea Românilor au presupus ca purtarea măștii să fie opțională în spațiile publice deschise. Sunt nefondate și insuficient fundamentate unele măsuri din România. Sunt foarte multe lucruri foarte presante pentru români în acest moment la care clasa politică, după cum vedem, nu dă un răspuns adecvat, cel puțin comparabil cu comunicarea publică, pe care o găsesc excelentă, din Franța. Am urmărit foarte atent luările de poziție recente și sunt convingătoare și reușesc să dea un impuls întregii societăți, ceea ce nu este cazul în România.

V.D: Dumneavoastră, de exemplu, bănuiesc că purtați mască în Franța și în spațiile publice exterioare?

D.M: Sigur, atât timp cât sunt cerute la nivel local, dar să știți că nu peste tot. Doar în centrul orașelor este cerut acest lucru.

V.D: În toate spațiile publice, în magazine, parcuri.

D.M: Desigur, dar nu cred că putem reduce discuția noastră doar la acest aspect al măștii.

V.D: Partidul din care faceți parte, pe care îl reprezentați, promovează și revenirea acasă a românilor, inclusiv a romilor. Ce program de integrare, de reintegrare a acestei populații în societatea românească aveți astăzi?

D.M: Este foarte importantă integrarea romilor. Dar iarăși, întrebarea dumneavoastră țintește un aspect particular. Nu văd care ar fi, până la urmă, interesul acesteia pentru interesul general al diasporei. Noi ne dorim integrarea.

V.D: Sunt totuși câteva zeci de mii de romi în țările vest europene, inclusiv în Franța, unde se estimează că sunt undeva între 20.000 – 30.000 de romi. Bănuiesc că doriți revenirea lor acasă, nu?

D.M: Desigur, dar încă o dată, eu aș extinde întrebarea și nu aș face niciun fel de distincție între cetățenii români de etnie romă și oricare alți cetățeni români. Este știut faptul că România este o țară multiculturală și cu foarte multe minorități. Trebuie să discutăm despre toți acești cetățeni români în integralitatea lor. Nu accept întrebarea dumneavoastră cu acest focus particular. Chestiunea emigrației românilor este și o chestiune de politică europeană. Ne dorim ca acest lucru să fie mai bine susținut inclusiv la nivelul Comisiei Europene.

V.D: Ați evocat Uniunea Europeană. Partidul dumneavoastră este destul de critic la adresa Uniunii Europene și totuși, vrând, nevrând România face parte din Uniunea Europeană. Cum ați vedea dumneavoastră relațiile pe viitor între România și restul Uniunii Europene?

D.M: Alianța pentru Unirea Românilor salută, de exemplu, faptul că s-a ajuns la un acord între UE, pe de o parte și Polonia și Ungaria, de cealaltă parte în privința bugetului Uniunii și al fondului de redresare post coronavirus. Modalitatea în care aceste țări au reușit să negocieze cu Uniunea Europeană o considerăm o modalitate pe care România poate să o urmeze. Decidenții, politicienii de la București au de învățat din acest episod. Alianța pentru Unirea Românilor afirmă răspicat că există mijloace prin care poate fi influențată agenda europeană, pot fi susținute interesele țării, fără subordonarea în speranța unor mici concesii, de pe poziția recunoscută a unei țări importante în Uniunea Europeană, care are un onorant loc șapte din perspectiva ponderii pe care o ocupă în Uniunea Europeană. Vocea României poate fi auzită în contextul european și poate aduce plus valoare Uniunii Europene.

V.D: Franța este o țară în care biserica și statul s-au separat de mai bine de un secol, mai exact din 1905. Dumneavoastră ați ales să învățați și apoi să vă stabiliți în această țară laică. Cum vă simțiți în acest mediu?

D.M: Separarea bisericii de stat a făcut din Franța o țară laică. Paradoxal, acest lucru a permis bisericii ortodoxe române să se organizeze, chiar ca asociație cultuală și să își urmeze vocația să și urmeze credincioșii în Uniunea Europeană. Știm foarte bine că sediul Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale este în apropiere de Paris, la Limours.

V.D: Dar eu voiam să știu dacă acest model de laicitate „à la française” vi se pare transpozabil în România.

D.M: În momentul de față 86% din populația României se declară ortodoxă. Este procentul cel mai mare de credincioși creștini dintr-una din țările Uniunii Europene. România are în continuare un specific identitar și cultural aparte. Bineînțeles că răspunsul este nu. Dar nu văd cu ce ar încurca aceasta dialogul european și aportul pe care România îl are în concertul european.

V.D: După cum știți, actualmente le București se duc tratative pentru formarea unei viitoare coaliții guvernamentale. Discută PNL, USR Plus şi UDMR, un partid pe care AUR ar dori să îl interzică, dar care e pe cale să ajungă din nou la guvernare. Ce părere aveți?

D.M: Care este întrebarea dumneavoastră? Nu cred că ar dori să îl interzică. Pur și simplu am auzit luări de poziție. Cred că ar trebui să întrebați mai exact factorii de conducere, pe cei doi co-președinți ai partidului. Lor ar trebui să le adresați o întrebare.

V.D: Au spus că vor să interzică partidele pe criterii etnice.

D.M: Au spus că nu le consideră foarte utile pentru mersul înainte al societății. Eu vă spun că lor ar trebui să le adresați această întrebare. Eu sunt în postura de candidat care nu am fost ales în parlament. Există în AUR şi un deputat de origine maghiară, dar sunt și alți deputați și parlamentari din toate celelalte minorități. Din ce am auzit și eu din intervențiile co-președinților partidului AUR, am înțeles că, totuși, pentru bunul mers înainte al societății, (reprezentanții) comunității maghiare își au locul și aportul pozitiv la bunul mers al societății în structura partidelor politice pe baze ideologice și nu identitare, comunitare. Dar, încă o dată, asta este o întrebare pe care ar trebui să le-o adresați dumnealor.

V.D: O ultimă întrebare, care vi se adresează dumneavoastră și doar dumneavoastră puteți să îmi răspundeți. Când veți pleca înapoi în România? Când veți părăsi Franța?

D.M: Îmi doresc să ajung în România cât mai rapid. Asta cred că își dorește majoritatea românilor care sunt în diaspora. Noi dorim să ne reconstruim țara. Să participăm cu tot efortul nostru și cu toată energia noastră, cu tot ce am acumulat la propășirea țării noastre. Din acest punct de vedere, cred că, într-adevăr, curentul este pozitiv. Îi invit pe toți românii din diaspora, care doresc să facă acest lucru să încerce să își regăsească drumul către casă pentru că, într-adevăr, mondializarea și noile provocări sunt de natură să încerce puțin, să destructureze aceste solidarități locale, regionale și naționale, așa cum au fost ele construite în decursul istoriei. Cred că este un lucru benefic. Eu personal mi-aș dori să mă întorc imediat, cu prima ocazie. De aceea am și candidat și chiar dacă nu am reușit, nu aș vrea să lipsesc de la acest efort și de la această energie pozitivă a generație mele.