Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană – China: important acord de principiu privind investiţiile

000_8xx6kg.jpg

Videoconferinţă China - UE, 30 decembrie 2020
Videoconferinţă China - UE, 30 decembrie 2020
Image source: 
Johanna Geron, AFP

Uniunea Europeană şi China au ajuns la un acord de principiu privind semnarea unui vast acord legat de investiţii. Autorităţile de la Beijing promit un acces fără precedent al investiţiilor europene pe piaţa chineză. Semnătura oficială a acordului va avea loc ulterior şi va „reechilibra oportunităţile comericale precum şi relaţii de afaceri dintre cele două părţi”, arată executivul de la Bruxelles. Aceste decizii au fost luate miercuri 30 decembrie în urma unei videoconferinţe la care au participat responsabilii de la Bruxelles, preşedinta Comisiei europene Ursula von der Leyen şi preşedintele Consiliului european Charles Michel, şi preşedintele chinez Xi Jinping. Acesta din urmă a mai discutat şi cu preşedintele francez Emmanul Macron, precum şi cu cancelara germană Angela Merkel.

Uniunea Europeană a negociat cu China timp de şapte ani acest tratrat de protecţie reciprocă a investiţiilor. Deci s-ar putea pune în mod legitim întrebarea:  de ce a fost necesară această grabă, şi anume finalizarea acordului înainte de încheierea acestui an?

Un prim răspuns este legat de presiunile Germaniei care a asigurat în a doua jumătate a acestui an preşedinţia Uniunii Europene. Doamna Angela Merkel a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru accelerarea negocierilor, deşi unele ţări membre ale Uniunii Europene, precum Franţa, Danemarca sau Polonia, erau reticiente.

De fapt, europenii se confruntă din nou cu o dilemă: pe de o parte ei sunt prudenţi în faţa tentaţiei hegemonice a Chinei, care se proiectează ca primă putere economică a lumii peste cîteva decenii, dar pe de altă parte europenii nu vor să fie ostaticii războiului comercial dintre China şi Statele Unite.

Din ceea ce afirmă agenţiile de presă, China a făcut însă mari concesii în ultimul timp, de natură să-i convingă pe europeni că acest acord va fi durabil şi profitabil de ambele părţi. Iată ce doreau de fapt europenii: un mai mare acces pe piaţa chineză, respectarea normelor legate de proprietatea intelectulă, transparenţă în privinţa subvenţiilor acordate de stat intreprinderilor chineze, interzicerea transferurilor ilicite de tehnologie, abolirea muncii forţate în China. Uniunea Europeană reproşează Chinei că menţine în lagăre de muncă sute de mii de membri ai comunităţii uigure. Din unele surse, între 570 000 şi un milion de uiguri sunt înrolaţi cu forţa în tabere de muncă, pe care autorităţile chineze le numesc de „reeducare”. O parte din condiţiile impuse de europeni figurează în carta de valori a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

De partea ei, China pare să fi acceptat multe din condiţiile impuse de europeni pentru a evita o anumită izolare în contextul războiului economic cu Statele Unite. După toate probabilităţile, noul preşedinte american, democratul Joe Biden, va continua politica predecesorului său, republicanul Donald Trump, de decuplare a economiei americane de cea chineză. Lupta pentru dominaţia tehnologică a lumii va continua de fapt între China şi Statele Unite, iar în acest context ambele puteri au nevoie de aliaţi. Joe Biden a sugerat deja că doreşte să creeze o coaliţie a democraţiilor împotriva Chinei. Europenii nu acceptă însă anumite presiuni din partea Washington-ului, de genul „cine nu este cu noi este împotriva noastră”. Uniunea Europeană are ambiţia de a se impune în competiţia internaţională şi în jocul geopolitic mondial ca o putere la egalitate cu China şi cu Statele Unite.

În paralel cu aceste ultime discuţii pentru finalizarea acordului legat de investiţii, Uniunea Europeană cere Chinei eliberarea unor persoane persecutate pentru convingerile lor democratice. Este vorba în primul rînd de jurnalista Zhang Zhan, condamnată la patru ani închisoare întrucît în februarie anul acesta a descris situaţia reală de la Wuhan unde virusul a făcut ravagii şi a provocat haos în spitale. În al doilea rînd, este vorba despre 12 militanţi pentru democraţie de la Hong Kong, arestaţi în timp ce încercau să ajungă în Taiwan. Ei au fost condamnaţi la diverse pedepse cu închisoarea, între opt luni şi trei ani. În China sunt însă şi alţi deţinuţi politici, printre care mai mulţi avocaţi şi intelectuali cum ar fi scriitorul Qin Yongmin.  

În ce priveşte Franţa, care s-a arătat ceva mai critică faţă de China decît Germania de exemplu, ea a acceptat acordul în numele politicii sale de promovare a multilateralismului. Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în mai multe rînduri, chiar şi de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, că lumea de astăzi nu se poate reduce la rivalitatea dintre China şi Statele Unite.