Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2021: an de tranziţie spre normalitate

capture_decran_2021-01-03_a_17.12.46.png

Image source: 
Kenzo TRIBOUILLARD / AFP

În urările pe care ni le-am adresat unii altora la începutul acestui an a revenit des cuvîntul normalitate. Pe toate meridianele lumii oamenii îşi doresc de fapt revenirea la normal după un an, 2020, intrat deja în istorie ca unul al tuturor anormalităţilor. 2021 se anunţă însă mai degrabă ca un an de tranziţie spre normalitate, iar această normalitate va trebui construită treptat. Şi absolut nimeni nu poate prevedea în prezent data cînd lucrurile vor reveni integral la normal.

Nu ştim, evident, cînd toate lucrurile vor reveni la normal, dar data de 20 ianuarie este considerată importantă întrucît Statele Unite ale Americii îşi vor relua, după toate aparenţele, rolul lor normal în concertul naţiunilor. Instalarea democratului Joe Biden la Casa Albă este aşteptată de mai toată lumea ca un moment de revenire la normalitatea geopolitică perturbată în urmă cu patru ani de republicanul Donald Trump.

Europa speră să-şi reia o viaţă normală şi pe fond de Brexit rezolvat din punctul de vedere al cadrului legal.

Portugalia, preluînd preşedinţia Uniunii Europene de la Germania, îşi propune deci să accelereze revenirea la normal. Premisele sunt bune întrucît sub preşedinţia germană a fost aprobat un ambiţios plan de relansare a economiei, dotat cu 750 de miliarde de euro, iar prima jumătate a acestui an se anunţă ca fiind una a vaccinărilor masive.

Semnarea, pe 24 decembrie anul trecut, a unui acord comercial global cu Marea Britanie va permite un flux normal de schimburi, iar relaţiile trans-atlantice s-ar putea să se îmbunătăţească, dat fiind că se închide capitolul tumultos şi imprevizibil numit Donald Trump.

Sub preşedinţie portugheză Uniunea Europeană va încerca în primul rînd să-şi armonizeze politica în materie de sănătate publică. Pe data de 7 şi 8 mai la Porto va avea loc un summit social, întrucît europenii vor ca liderii lor să se ocupe mai mult de protecţia populaţiei. Tot în perioada de şase luni cît va asigura Portugalia preşedinţia Uniunii va mai avea loc un summit cu India, în contextul politicii mai largi a europenilor de întărire a autonomiei lor strategice.

Cotidianul Le Monde, evocînd priorităţile preşedinţiei portugheze, citează o maximă atribuită lui Winston Churchill: „O criză severă este o şansă care nu trebuie ratată”. Criza mondială provocată de pandemie poate deveni, între-adevăr, o şansă pentru regîndirea unor strategii de viitor, în multe privinţe: sănătate, economie, protecţie a mediului înconjurător, emigraţie, reinventare a democraţiei…

Printre liderii europeni avînd ambiţii speciale anul acesta şi în anii viitori se numără preşedintele francez Emmanuel Macron. La sfîrşitul acestui an doamna Angela Merkel va părăsi scena politică germană şi europeană, după patru mandate consecutive, ceea ce va lăsa un spaţiu sporit de iniţiative pentru Emmanuel Macron şi ambiţiile sale de remodelare a Uniunii Europene. Cotidianul Le Monde o citează pe specialista în afaceri europene Nicole Gnesotto cu următoarea constatare:  „Solidaritatea dintre europeni este departe de a fi o realitate. Una dintre marile lecţii ale anului 2020 este că integrarea economică nu crează şi integrare politică. Atunci cînd apare riscul morţii, regula dominantă devine fiecare pentru sine”.

În acest an 2021 Uniunea Europeană, în ciuda venirii lui Joe Biden la Casa Albă, va trebui să gestioneze singură crize de natură să-i ameninţe securitatea dar care nu mai interesează America. Agresivitatea Turciei sau terorismul din Sahel sunt doar două astfel de crize.

Şi pe plan internaţional s-ar putea ca anul 2021 să anunţe o criză profundă, poate mai gravă decît cea din 2008. Este ceea ce cred doi economişti francezi, Olivier Pastré şi Patrick Artus. Ei au publicat la sfîrşitul anului trecut o carte pe acest subiect, încercînd să analizeze consecinţele pandemiei. În paranteză fie spus, în această perioadă se multiplică eseurile şi cărţile legate de posibilile sechele ale pandemiei şi despre cum ar trebui umanitatea să-şi regîndească modelul de producţie şi consum.

Eseul celor doi economişti, apărut la Editura Fayard, se intitulează „Economia post-Covid: cele opt rupturi care ne vor face să ieşim din criză”. Ei recomandă deci politici de ruptură cu multe practici din trecut, mai precis o ieşire treptată din capitalismul neoliberal şi traziţia spre un capitalism cu o faţă socială. Printre altele, cei doi pledează în favoarea instituirii unui venit universal… Ei mai arată că tinerii riscă să fie principalele victime ale crizei economice provocată de pandemie. În Franţa, de exemplu, în septembrie 2021 în jur de 800 000 de tineri cu diplome proaspete vor intra în cîmpul muncii… sau mai precis vor începe să caute concret de lucru, ceea ce, pe fondul şomajului provocat deja de pandemie nu va fi simplu…