Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Început de an trist pentru misiunea militară franceză din Sahel: doi militari ucişi, printre care o femeie

capture_decran_2021-01-03_a_17.21.31.png

Mali, soldat francez din misiunea Barkhane
Mali, soldat francez din misiunea Barkhane
Sursa imaginii: 
AFP/Daphné Benoît

Doi militari francezi, unul dintre ei fiind o femeie, şi-au pierdut viaţa sîmbătă 2 ianuarie în regiunea Sahelului unde Franţa este angajată în lupta împotriva jihadismului. Într-o singură săptămînă, între luni 28 decembrie 2020 şi sîmbătă 2 ianuarie 2021 Franţa a pierdut cinci militari în Mali.

Putem vorbi de o serie neagră pentru armata franceză care este angajată din 2013 în Mali. Anul trecut efectivele misiunii franceze în Sahel au crescut cu 600 de oameni, ceea ce înseamnă în prezent 5100 de militari pe teren. Din 2013 încoace pierderile franceze se ridică la 49 de militari. Iar Yvonne Huynh, care avea 33 de ani şi gradul de sergent, este prima femeie ucisă contextul luptei împotriva nebuloasei jihadiste.  

Cel de-al doilea militar ucis sîmbătă, Loïc Risser, avea 24 de ani. Ambii militari se aflau în misiune cînd vehicolul lor a sărit în aer, explozia fiind cauzată de o mină artizanală.

Atacul care a dus la moartea celor trei soldaţi luni 28 decembrie 2020 a fost revendicat de un grup armat afiliat organizaţiei teroriste Al-Qaida. Franţa încearcă de mai multă vreme să-şi modifice strategia în Mali şi în regiunea Sahelului, dar o retragere totală nu poate fi preconizată pentru moment. Pe de altă parte, Parisul refuză orice negociere cu şefii jihadişti din Sahel.

Joi 31 ianuarie primul ministru francez Jean Castex şi ministra apărării, Florence Parly, s-au aflat împreună cu soldaţii misiunii Barkhane din Sahel. Zona cea mai periculoasă se află la frontiera dintre trei ţări, Mali, Niger şi Burkina Faso.

Franţa speră să obţină o mai mare implicare europeană în Sahel, unde de altfel sunt aşteptaţi în acest început de an întăriri furnizate de Suedia şi Cehia.

Franţa este în mod special vizată de mişcările jihadiste, fiind acuzată de neocolonialism şi islamofobie, iar luările de poziţii ale preşedintelui Emmanuel Macron în favoarea libertăţii de expresie sunt considerate atacuri împotriva comunităţii musulmane.

Din multe puncte de vedere, lupta împotriva islamului radical, în exterior şi în interior, devine tot mai dificilă pentru francezi, iar pandemia i-a favorizat pe instigatorii la ură, ei văd de altfel în apariţia acestui virus o pedeapsă aplicată occidentalilor de mîna lui Allah.