China: arestări printre militanţii pro-democraţie de la Hong Kong

Aceasta este cea mai mare campanie de arestări declanşată în China de la adoptarea respectivei legi de securitate naţională. O lege care poate fi de fapt intepretată cum vrea regimul, orice voce critică poate fi plasată în categoria „duşmanilor poporului”, în buna tradiţie lansată de bolşevici în Rusia începînd cu anul 1917 şi apoi adoptată cam peste tot unde comunismul a devenit doctrină de stat.

Fosta colonie britanică Hong Kong păstrează încă urme de practici democratice, ceea ce s-a văzut şi anul trecut cînd opoziţia a organizat, pe 11 iulie, un scrutin amintind prea mult de democraţia americană. Mai precis, partidele de opoziţie au organizat primare interne la care au participat peste 600 000 de persoane. Aceste primare urmau să pregătească legislativele de pe 6 septembrie anul trecut, legislative amînate însă cu un an din cauza epidemiei de coronavirus. Opoziţia încerca de fapt să se organizeze pentru a cîştiga cît mai multe locuri în Consiliul legislativ local, un fel de Parlament ai cărui membri sunt desemnaţi încă prin vot universal. Sistemul este însă destul de complicat, de fapt astfel conceput încît să garanteze mereu o majoritate pentru formaţiunile pro-Beijing.

În principiu organizarea de primare nu este ilegală la Hong Kong, dar atît şefa executivului din această provincie, Carrie Lam, cît şi autorităţile de la Beijing, au văzut în această iniţiativă ceva profund subversiv.

Acest val de arestări din China a fost imediat condamat atît de Uniunea Europeană cît şi de noua echipă formată la Washington în jurul lui Joe Biden şi care urmează să preia oficial puterea pe 20 ianuarie. Nu este exclus însă ca autorităţile de la Beijing să fi procedat la aceste arestări tocmai pentru a semnala că nu va ceda cu nimic în faţa occidentalilor. Joe Biden are intenţia de a pune un accent mai mare pe drepturile omului în politica externă a Americii, şi a anunţat deja organizarea unui summit al democraţiilor. Uniunea Europeană tocmai a semnat cu China un acord privind securitatea investiţiilor. China încearcă probabil să demonstreze că va rămîne inflexibilă în toate situaţiile, altfel spus şi atunci cînd este în război economic cu occidentalii, şi atunci cînd cooperează cu ei.

In Statele Unite, Antony Blinken, omul desemnat de Joe Biden în fruntea diplomaţiei, a denunţat, citez, „un atac împotriva celor care apără în mod curajos drepturile universale”. Si tot el a mai subliniat că administraţia Biden va fi solidară cu populaţia din Hong Kong, şi se va opune represiunilor dirijate de Beijing împotriva democraţiei. Joseph Borrell, şeful diplomaţiei europene, a cerut eliberarea imediată a militanţilor pro-democraţie de la Hong Kong. Unii dintre responsabilii de la Bruxelles consideră că Uniunea Europeană ar trebui să decreteze sancţiuni împotriva Chinei dacă nu renunţă la respectiva lege de securitate naţională. În practică, însă, o astfel de decizie presupune unanimitate europeană, ceea ce este greu de imaginat.

Reamintim că în principiu China ar fi trebui să respecte, pînă în 2047, principiul numit „o ţară, două sisteme”, altfel spus să prezerve democraţia la Hong Kong, aşa cum fusese ea instaurată de britanici înainte de retrocedarea coloniei, în 1997. Occidentalii şi-au făcut iluzii însă crezînd că timpul va lucra în favoarea extinderii modelului democratic în China. Preşedintele chinez Xi Jinping încarnează în prezent revenirea la autoritarismul de tip imperial în interior, deşi pe plan extern el militează în mod paradoxal pentru multilateralism.