Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Separatism: Ce conţine proiectul de lege dezbătut de deputaţi

deputatii_dezbat_cele_51_de_articole_ale_proiectului_de_lege_prin_care_se_doreste_impiedicarea_separatismului_in_franta.jpg

Deputatii dezbat cele 51 de articole ale proiectului de lege prin care se doreste împiedicarea separatismului în Franta.
Deputatii dezbat cele 51 de articole ale proiectului de lege prin care se doreste împiedicarea separatismului în Franta.
Sursa imaginii: 
AFP/Eric Gaillard

În Franţa, deputaţii au deschis luni dezbaterea asupra celor 51 de articole din proiectul de lege împotriva separatismului. Proiectul este unul reprezentativ pentru mandatul lui Emmanuel Macron în ceea ce priveşte lupta împotriva islamismului radical şi atinge subiecte ultra-sensibile pentru francezi.

Peste 1.700 de amendamente au fost depuse deja la acest proiect de lege, dezbaterea efectivă urmând să înceapă pe 1 februarie. Pe moment, dezbaterea are loc doar în comisii. Mai exact sunt 70 de deputaţi ce încep să examineze acest proiect de lege ce vizează combaterea separatismului în Franţa.

300 dintre aceste amendamente au fost deja respinse  - este cazul unui amendament depus de un parlamentar din partidul prezidenţial, La République en Marche, prin care se cerea interzicerea hijab-ului pentru fete, în primii ani de viaţă. Perspectiva introducerii unei polemici în ceea ce priveşte vălul musulman a fost percepută ca fiind calea cea mai sigură pentru ca dezbaterea să deraieze, astfel că propunerea a fost respinsă.  

O parte importantă din deputaţii de dreapta au cerut ca în spaţiul public – în transportul public, în universităţi, în spitale şamd - să fie interzis portul însemnelor ori a unei îmbrăcăminţi ce indică apartenenţa la o anumită religie. Propunerea a fost susţinută şi de aleşi din partidul prezidenţial, La République en marche. Dar, subiectul nu este abordat de fapt de acest proiect motiv pentru care şi aceste amendamente au fost respinse.

Proiectul de lege face parte din strategia lui Emmanuel Macron de a lupta împotriva islamului radical.

Iar în cadrul acestei ofensive, preşedintele Macron s-a întâlnit luni cu liderii Consiliului francez al Cultului Musulman. 9 federaţii ce compun Consiliul francez al Cultului Musulman s-au pus de acord asupra unui text ce clarifică organizarea cultului musulman în Franţa, se felicita preşedintele, la finele întâlnirii de la Palatul Elysée. Astfel, Consiliul Naţional al Imamilor poate fi înfiinţat. Au fost 6 săptămâni de negocieri până s-a putut ajunge în acest punct.

Proiectul de lege prevede o serie de măsuri pentru o neutralitate a serviciului public, pentru combaterea urii dusă în spaţiul virtual, o mai bună transparenţă a cultelor şi a modului în care sunt finanţate, clarificarea unor aspecte precum poligamia şi căsătoriile forţate.

Este un text al libertăţilor şi nu al constrângerilor, care nu vizează nici religiile în general şi nici una în mod particular, consideră Gérald Darmanin, ministru de Interne.

Ce spune de fapt acest proiect de lege ?

Textul vrea să facă puţină ordine în ceea ce priveşte exerciţiul religiei în Franţa. Dacă majoritatea cultelor prezente în Franţa funcţionează confrom unei legi adoptate în 1905, structurile musulmane nu o iau în considerare. Promulgată în decembrie 1905, legea stabileşte separarea bisericii de stat şi garantează liberul exerciţiu al cultelor.

Obiectivul este de a permite prefecţilor de a cunoaşte mai bine numărul lăcaşurilor de cult de pe teritoriul lor dar şi o mai mare transparenţă contabilă a acestora şi financiară. Toate donaţiile străine de peste 10.000 de euro vor trebui declarate. Iar în caz contrar sunt prevăzute amenzi.

Un judecător va putea acorda o interdicţie de a intra într-un lăcaş de cult în cazul unei condamnări pentru acte de terorism, discriminare, ură ori violenţă, se arată într-unul din articolele proiectului.

Iar o altă prevedere stipulează că persoanele condamnate pentru acte de terorism nu vor putea conduce timp de 10 ani, asociaţii culturale (cultele fiind organizate în jurul unei asociaţii culturale în Franţa).

Articolul 21 vorbeşte despre obligativitatea şcolarizării pentru copiii între 3 şi 16 ani. Este un articol ce a creat un mare scandal pornind de la faptul că sunt mulţi cei care doresc să ofere copilului o educaţie acasă şi nu într-o instituţie de învăţământ.

Guvernul doreşte să combată şi căsătoriile forţate. Este un fenomen ce ia o amploare tot mai mare. Potrivit unor asociaţii, 200.000 de căsătorii forţate au fost încheiate în Franţa, în ultimii ani. Ofiţerul stării civile va putea, dacă are dubii în ceea ce priveşte liberul consinţământ, să stea de vorbă cu fiecare dintre cei doi miri şi eventual poate sesiza procurorul dacă observă că ceva este neregulă.

Proiectul interzice şi «certificatele de virginitate» emise de unii medici francezi. Aceştia riscă un 1 de închisoare şi 15.000 de euro amendă, dacă legea va fi aprobată.

Guvernul vrea să completeze arsenalulul de luptă împotriva poligamiei, chiar dacă ea este deja interiză în Franţa. Străinii ce trăiesc în Franţa şi sunt poligami vor rămâne fără titlul de sejur şi vor fi obligaţi să părăsească teriroriul fracez.

Ce spun partidele politice ?

Este momentul în care majoritatea se divizeză iar opoziţia caută să vadă unde se plasează în această chestiune.

Mulţi aleşi văd în acest proiect un text conceput împotriva musulmanilor şi a islamului din Franţa.

Este cazul formaţiunii de extremă stânga La France Insoumise / Franţa Nesupusă.

Opoziţia anunţă că va prezenta proiectul propriu, susţine lidera Rassemblement National / Reuniunea Naţională, Marine Le Pen.

La République en Marche susţine că este vorba de a reafirma ceea ce trebuie să fie republica franceză. Dar, în sânul majorităţii există şi o aripă ce militează pentru o laicitate fermă şi una ce pledează pentru o laicitate ceva mai liberală.

Proiectul de lege a fost prezentat de Emmanuel Macron drept un răspuns la un separatism islamist, care, potrivit şefului statului, deschid calea unui terorism jihadist şi distruge coeziunea socială.