Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


«Convoiul 77», un proiect european care vorbeşte altfel despre istoria Holocaustului

convoi_77.jpg

Deportati din convoiul 77, ultimul care a plecat în ziua de 31 iulie 1944, de la Drancy (Franta) spre lagàrul de exterminare de la Auschwitz.
Deportati din convoiul 77, ultimul care a plecat în ziua de 31 iulie 1944, de la Drancy (Franta) spre lagàrul de exterminare de la Auschwitz.
Image source: 
convoi77.org

In data de 27 ianuarie se comemorează Ziua memorialà a Holocaustului. Cu această ocazie, canalul de televiziune France 24 a decis să pună în lumină proiectul european botezat «Convoiul 77». Despre ce este vorba şi cum au fost implicaţi tineri francezi şi străini în aceste proiect ?

Convoiul 77 este ultimul convoi de deportaţi care a plecat în ziua de 31 iulie 1944 din lagărul de internare de la Drancy din periferia capitalei franceze spre lagărul de exterminare de la Auschwitz. 1310 persoane – bărbaţi, femei şi copii – au luat atunci drumul morţii la bordul unor vagoane de animale. Odată ajunşi la Auschwitz, 836 aveau să fie trimişi direct în camerele de gazare. Din totalul deportaţilor, doar 250 au scăpat cu viaţă.

Proiectul european botezat «Convoiul 77», iniţiat de Georges Mayer şi lansat în 2014, reuneşte copii, nepoţi, familii apropiate sau simpli prieteni ai deportaţilor din convoiul 77. Oameni, tineri sau mai în vârstă, evrei şi non-evrei, practicanţi sau atei, care trăiesc azi în diverse ţări din lume şi au un singur scop: să facă cunoscut destinul deportaţilor din 31 iulie 1944. Acţiunile întreprinse de asociaţia «Convoiul 77» nu s-ar fi putut realiza fără munca şi implicarea în proiect a miticului cuplu de militanţi anti-nazişti Serge şi Beate Klarsfeld.

Cu ocazia comemorării Zilei mondiale a Holocaustului, cele mai reprezentative 11 proiecte realizate de elevii francezi şi străini în cadrul proiectului european «Convoiul 77» urmau să fie onorate de preşedintele Emmanuel Macron la Elysée. Din cauza epidemiei de coronavirus, ceremonia prevăzută la palatul prezidenţial a fost amânată pentru o dată ulterioară. Să notăm totuşi că dintre cele 11 proiecte selecţionate, 5 sunt de origine franceză restul provenind de la şcoli sau licee din Germania, Austria, Danemarca, Lituania, Polonia şi Elveţia.

Potrivit unui sondaj realizat anul trecut, 87% dintre tinerii francezi – între 15 şi 24 de ani – au auzit vorbindu-se despre Shoah dar unul din 5 a observat în clase că se critică faptul că lecţiile privind Holocaustul ocupă un loc prea important faţă de cele privind alte perioade istorice.

Pentru a combate teoriile negaţioniste dar şi pentru a da un nou suflu acestui învăţământ, promotorii proiectului au avut idea de a le propune elevilor şi liceenilor să schiţeze parcursul şi viaţa unuia dintre deportaţi care era originar din oraşul tânărului de azi. «Incetăm să mai vorbim despre cele 6 milioane de morţi şi despre masacrele în masă pentru a ne interesa despre un individ anume. Facem deci micro-istorie» spune Georges Mayer, citat de colegii de la France 24. Concret, asociaţia pe care o conduce acesta, le furnizează profesorilor arhivele ca să demareze primele căutări. Apoi, cu aceste prime documente la dispoziţie, tinerii caută şi alte surse suplimentare pentru a culege informaţii noi, mărturii, şamd. Astfel, cu cât trece anul şcolar, elevii descoperă mai multe despre destinul acelor vieţi frânte dar totodată descoperă şi trecutul oraşului lor. Metoda dă roade pentru că elevii nu mai stau pasivi ca să asculte doar ce le povesteşte profesorul ci sunt activi, îşi realizează într-un fel propria anchetă. Rezultatul final este publicat, sub forma unei fişe, pe site-ul asociaţiei «Convoiul 77». Actualmente, aproape 230 de biografii au fost puse déjà puse online, tot atâtea fiind în studiu. Dacă de cele mai multe ori e vorba de fişe, unii profesori au ales să retranscrie aceste parcursuri personale sub formă de texte literare, desene sau chiar filme video.

Foarte repede, proiectul a depăşit frontierele Franţei. Convoiul 77 plecat de la Drancy era compus din 32 de naţionalităţi diferite. Azi, şcoli din 20 de ţări diferite – printre care şi România – s-au alăturat acestei lupre contra uitării. Directorul asociaţiei povesteşte însă cum a fost cel mai marcat de implicarea unui tânăr refugiat sirian care lucra la un proiect cu clasa sa din periferia Parisului. «A jucat chiar, într-o piesă de teatru, rolul principal, cel al deportatului, pronunţând fraze în idiş. Asta în contextul în care nu auzise niciodată în ţara sa vorbvindu-se despre Shoah» exclamă Georges Mayer.

Pe site-ul asociaţiei apar, printre altele, fişele lui Marie-Anne Florica şi Claude-Renée Vexler, două din cele 4 fiice ale doctorului Iancu Vexler, născut la Huşi dar emigrat în Franţa la începutul anilor ’30.

Iancu si Fajga Vexler.

Impreună cu soţia sa Fajga, Iancu va fi deportat la Auschwitz în noiembrie 1942. Ajunşi în lagărul de exterminare, Fajga va fi deîndată gazată la doar 36 de ani în timp ce Iancu, medic de formaţie, este angajat în trupele Sonderkommando. Ulterior, va ajunge la spitalul din Birkenau alături de «îngerul morţii» Josef Mengele unde va deveni medicul ţiganilor din lagăr. Iancu va fi eliberat de trupele sovietice în 1945. Două din cele 4 fiice ale sale, iniţial ascunse în Franţa în momenntul deportării părinţilor, aveau să fie însă şi ele deportate, 2 ani după tatăl lor, în «Convoiul 77» şi gazate la Auschwitz. Cea mare nu împlinise 8 ani, cea mică avea doar 5 ani.

Marie-Anne Florica şi Claude-Renée Vexler desenate de Cassioppée Perraguin, elevà în ultima clasà de liceu.

Charles Rosenrauch, născut în 1907 la Vignicioara, în România, dar emigrat şi el în Franţa în 1930, avea să facă parte şi el din «Convoiul 77». Odată ajuns la Auschwitz, acuzat cu un grup de alţi 60 de deportaţi de tentativă de evadare, Charles Rosenrauch avea să fie imediat gazat şi ars.

Fisa de deportat a lui Edouard Godfried, nàscut la Sulina, deportat politic în convoiul 77 si gazat la Auschwitz 5 zile mai târziu.

Nu lipseşte de pe site-ul asociaţiei «Convoiul 77» nici fişa lui Sami Bitner, născut la Giurgiu în 1886, emigrat la Paris, deportat de la Drancy în 31 iulie 1944 şi ucis de nazişti la Auschwitz, 4 zile mai târziu. O soartă similară au cunoscut şi Avram şi Freïda Leibovici, originari din Moldova şi gazaţi la Auschwitz în 5 august 1944 după ce au debarcat din Convoiul 77.

Traseul convoiului 77, de la Paris la Auschwitz, asa cum apare schitat în fisa despre Sami Bitner.

In ritmul actual, toate biografiile celor 1310 de deportaţi vor fi terminate în 4-5 ani, estimează promotorul proiectului «Convoiul 77».

 
«Convoiul 77», un proiect european care vorbeşte altfel despre istoria Holocaustului