Vaccinurile anti-Covid, în centrul unor noi rivalităţi geopolitice

The Spectator, săptămânal de referinţă al liderilor conservatori britanici dar şi al euroscepticilor, publică în această săptămână un dosar întreg consacrat «Războiul vaccinurilor». Revista, care în trecut a susţinut ieşirea Regatului Unit din UE, se concentrează în particular pe bătălia care se duce de câteva zile între firma britanico-suedeză AstraZeneca şi liderii de la Bruxelles. «E prima mare bătălie geopolitică a secolului 21» notează publicaţia, comentând, printre altele, controalele vamale efectuate la bordul camioanelor şi vaselor care traversează Canalul mânecii.

«Un an după apariţia coronavirusului, geopolitica s-a îmbogăţit cu un nou instrument de analiză: vaccinul» scrie de partea sa Le Monde. Ziarul de referinţă din Franţa reaminteşte că «dacă SUA au fost cele care au injectat miliarde de dolari în subvenţionarea cercetărilor pentru a găsi un leac epidemiei de Covid, cancelara germană Anglea Merkel a ţinut să precizeze că omologarea primului vaccin din lume s-a datorat viziunii unei firme germane, BioNTech, start-up care apoi şi-a găsit un aliat industrial, gigantul american Pfizer.»

Bătălia care se duce însă în aceste zile nu este legată atât de cine a creat primul remediu cât cine îl distribuie mai bine, care campanie de vaccinare e mai eficientă. La acest capitol, trei state din lume se laudă că au lansat campanii masive: Israelul, Marea Britanie şi SUA. Cu alte cuvinte, exact ţările în care gestionarea crizei sanitare a fost, până la un moment dat, cea mai haotică, cea mai confuză. Cum remarcă acelaşi Le Monde, «premierul britanic Boris Johnson, confruntat cu efectele negative ale Brexit-ului, mizează pe vaccinul anti-Covid pentru a se salva politic. Cu puţin noroc, alegătorii şi-ar putea aminti mai uşor de succesul ofensivei sale vaccinale decât de bilanţul tragic al pandemiei. Dacă miza politică este deci enormă pentru Boris Johnson, ea este şi pentru Uniunea europeană, de unde şi recentul conflict între Bruxelles şi laboratorul AstraZeneca. Pentru UE ar fi o lovitură dură ca Johnson să poată proclama că şi-a reuşit campanie de vaccinare graţie Brexit-ului» conchide Le Monde.

Conflictul euro-britanic este cu atât mai delicat pentru Bruxelles cu cât cei 27 au pledat pentru o distribuire echitabilă, justă, a vaccinului, pe plan mondial. Ori lucrurile nu stau chiar aşa, ba dimpotrivă. Recent, preşedintele sud-african – a cărui ţară este cea mai afectată de Covid în Africa – acuza recent ţările bogate de «naţionalism vaccinal» şi de faptul că «stochează de patru ori mai multe doze decât au nevoie». In acest context, cancelara Angela Merkel a pus în gardă contra urmelor pe care le-ar putea lăsa repartizarea internaţională – inechitabilă – a vaccinurilor. «Cei care vor primi ajutor, îşi vor aminti de acest lucru», mai spunea lidera de la Berlin.

Mesaj recepţionat perfect de unii actori internaţionali. Profitând de situaţie, state precum Rusia, India şi China îşi avansează pionii pe eşichierul geopolitic, ajutând ţări fără resurse vaccinale. Astfel, Rusia s-a înţeles cu Ungaria ca şă-i livreze vaccinul Sputnik V, India, mare producător farmaceutic, alimentează Maldivele şi Bhoutan în timp ce China livrează vaccinurile sale – Sinopharm şi Sinovac – Cambodgiei, Bangladeshului, Indoneziei, Emiratelor arabe unite, Serbiei dar şi unor state latino-americane precum Brazilia în aşteptarea Argentinei si Mexicului. O serie de state africane precum Maroc şi Congo, mizează şi ele pe remediile venite din China. Tară care, reaminteşte un cercetător citat de colegii de la France 24, «încă din anii 1960 iniţiase o diplomaţie sanitară. In ultimul deceniu, graţie crizei Ebola dar şi a lansării Drumului mătăsii al sănătăţii », acest «soft power» chinez s-a întărit considerabil.»

In fine, strategiile vaccinale pot servi şi pe plan intern. Beniamin Netaniahu ar putea astfel ieşi marele învingător la acest capitol. Cu toate că Israelul a plătit la preţ maxim vaccinurile, ţara deţine recordul mondial al ratei de vaccinare a populaţiei. Un atuu pentru un premier care în curând va fi confruntat din nou cu alegeri generale.

De capacitatea de a vaccina cât mai multă lume pentru a stopa epidemia de coronavirius depinde viitorul multor lideri politici mondiali – în Israel dar şi în SUA, Franţa sau Marea Britanie.