Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Opozantul Navalnîi sfidează maşina represivă a lui Putin

Opozantul Aleksei Navalnîi la Moscova, pe 29 februarie 2020.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi urmează să fie judecat marţi 2 martie pentru vina de a fi plecat să se trateze medical în Germania (în urma unei tentative de otrăvire a sa) deşi se afla sub control judiciar în Rusia. El riscă o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare sau chiar mai mult după ce l-a pus pe Putin într-o situaţie delicată prin difuzarea unui film documentar despre imensul palat pe care preşedintele rus şi l-a construit pe malul Mării Negre. Mediile de informare franceze sunt foarte atente la evoluţia „duelului” dintre Navalnîi şi Putin.  

Editorialistul Philippe Gélie, director adjunct al cotidianului Le Figaro, consideră că Vladimir Putin, în ciuda imensei puteri pe care o deţine, nu are decît soluţii „proaste” în privinţa lui Navalnîi. Dacă îl eliberează pe opozant, Putin va fi confruntat în continuare cu acţiunile ofensive ale lui Navalnîi, acesta din urmă ştiind perfect unde să lovească pentru a ruina autoritatea „ţarului”. Dacă preşedintele rus va ordona efectiv lichidarea fizică sau întemniţarea opozantului, „faţa hidoasă” a regimului său va fi şi mai mult pusă în evidenţă.

Citez în continuare din analiza editorialistului francez: „Cu abilitate, şi mai ales fără frică şi purtat de convingerea că are o misiune, Navalnîi loveşte acolo unde pe stăpînul de la Kremlin îl doare cel mai tare: altfel spus opozantul denunţă arbitrariul puterii, crimele de stat, corupţia şi nepotismul. Riscurile sale sunt enorme dar el obligă totuşi puterea să-i trateze cazul în mod public, deşi Putin ar prefera să-l vadă pe Navalnîi uitat de toată lumea”.

În ultimul timp am asistat la mai multe dezbateri interesante organizate de diverse canale de televiziune franceze pe marginea lui Navalnîi, şi deşi nu toţi comentatorii sunt de acord cu unele atitudini ale sale din trecut, toţi îi recunosc curajul. Iar acum apare evident că dacă ar fi rămas în străinătate, treptat lumea l-ar fi uitat, sau în orice caz ruşii… Participanţii la o dezbatere de pe canalul de televiziune BFM constată că pînă acum Vladimir Putin l-a tratat pe Navalnîi cu dispreţ şi nu a răspuns niciodată provocărilor acestuia. Putin nu a pronunţat niciodată numele lui Navalnîi, şi nici mediile de informare apropiate de putere nu i l-au citat. Afacerea palatului atribuit lui Putin a devenit însă serioasă, şi pentru prima dată liderul suprem de la Kremlin s-a văzut nevoit să se apere întrucît el a simţit că toată povestea ar putea stîrni furia ruşilor. Chiar dacă miliardarul Arkadîi Rotenberg, un prieten din copilărie al lui Putin, şi-a atribuit el proprietatea, afacerea nu este terminată…

Jurnalistul Marc Nexon, mare reporter şi specialist în ce priveşte URSS-ul şi Rusia, ne reaminteşte, pe site-ul revistei Le Point, că în urmă cu zece ani, cînd au avut loc manifestaţii importante împotriva lui Putin, pretendenţii la titlul de opozant numărul unu erau mai numeroşi. Între timp ei au fost fie reduşi la tăcere, fie obligaţi la exil, fie ucişi, fie atraşi de partea puterii. Şi aşa se face că în prezent, Aleksei Navalnîi este singurul care încarnează acest rol.

Între 4 şi 6 februarie şeful diplomaţiei europene Josep Borrell va efectua o vizită la Moscova unde şi-a exprimat intenţia de a se întîlni cu Aleksei Navalnîi. Va îndrăzi, între timp, justiţia rusă, care ascultă de Putin, să pronunţe o condamnare grea împotriva lui Navalnîi? Opozantul a devenit în orice caz o variabilă importantă a unui joc diplomatic internaţional. Parisul a cerut în acest context Berlinului să nu mai construiască împreună cu ruşii gazoductul Nord Stream 2. Iar în Statele Unite au ridicat tonul faţă de Moscova cerînd ca manifestanţii să nu mai fie reprimaţi.

În ce-i priveşte pe europeni, cînd vine vorba de Rusia, interesele lor sunt atît de complexe încît intransigenţa lor faţă de Moscova este deseori una de faţadă, putem citi într-o analiză publicată de revista L’Express.