Rusia şi China îşi extind influenţa graţie vaccinurilor şi vizează Europa

Potrivit unor surse parlamentare citate de agenţia France Presse, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei europene, s-ar fi arătat dispusă să deschidă piaţa europeană şi vaccinurilor ruseşti şi chnezeşti dar în anumite condiţii. «Să demonstreze transparenţă totală şi să ofere autorităţilor sanitare europene toate datele referitoare la vaccinuri pentru a obţine o eventuală aprobare. Oricine vrea să aibă acces la piaţa europeană trebuie să se supună examinării Agenţiei europene a medicamentelor (EMA)» ar mai fi spus von der Leyen în faţa grupurilor europarlamentare care o audiau despre strategia vaccinală a Uniunii europene.

Rezultatele foarte bune, publicate marţi de revista medicală The Lancet, privind vaccinul rusesc Sputnik V, ar putea grăbi procesul de omologare din partea instanţei europene. E greu de imaginat azi ce ar mai putea opri unda verde de la Bruxelles. Cert este că fondul suveran rus care a finanţat punerea la punct a lui Sputnik V a depus încă din 20 ianuarie un dosar în acest sens pe lângă EMA.

Germania a dat tonul, încă dinaintea publicării rezultatelor din The Lancet. Cancelara Angela Merkel a declarat zilele trecute că «orice vaccin aprobat de EMA va fi binevenit în Germania; am abordat dealtfel această chestiune cu preşedintele Rusiei şi i-am propus ajutorul german pentru o eventuală producţie în comun» mai preciza lidera de la Berlin.

Intr-un interviu acordat marţi seara televiziunii TF1, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a făcut şi el un prim plas spre utilizarea vaccinului rusesc în Hexagon. «Nu îl putem distribui în Franţa câtă vreme producătorul rus nu a cerut o autorizaţie de scoatere pe piaţă a produsului. Când o va face, autorităţile vor analiza datele de o manieră ştiinţifică şi independentă» a promis liderul de la Elysée. In cazul în care procedura ajunge la bun sfârşit, guvernul de la Paris şi-ar putea atinge obiectivul fixat de Macron şi anume de a-i vaccina «pe toţi francezi care o vor dori până la sfârşitul verii.»

Dacă Sputnik se va impune pe piaţa europeană – unde e déjà prezent dar doar în Ungaria – atunci pentru Rusia lui Vladimir Putin, câştigul este triplu. In primul rând, medical dar şi economic: potrivit primelor estimări, vaccinul rusesc ar putea aduce 25 de miliarde de euro în vistieria Rusiei. Nu în ultimul rând, Sputnik V poate fi privit şi ca un succes politic personal pentru Vladimir Putin. Să nu uităm că încă din toamna trecută, liderul de la Kremlin se prezenta drept garant al vaccinului Sputnik V afirmând, fără dovezi, că una din fiicele sale şi-a inoculat antidotul. In ritimul actual, Sputnik V va depăşi repede tradiţionala sferă de influenţă rusească. Astfel, India, Brazilia şi Africa de sud sunt pe lista de aşteptare iar Argentina chiar s-a propus să producă Sputnik-ul pe solul ei.

Pe această diplomaţie a vaccinurilor se bazează tot mai mult şi China, ţară care inventase déjà anul trecut conceptul de «diplomaţie a măştilor». Premierul maghiar Viktor Orban, cu toate că a primit primele 40.000 de doze de Sputnik, a declarat că aşteaptă vaccinul chinezesc. «Chinezii au trăit mai multă vreme cu virusul. Aştept deci puţin şi dacă mi se oferă să aleg, am să cer vaccinul chinezesc» a promis liderul de la Budapesta, urmându-l în acest sens pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Cu toate că această criză sanitară a plecat din China, azi chinezii sunt cei care trag cele mai mari beneficii. In timp ce restul lumii trece printr-o criză economică fără precedent, la ei economia e mai departe pe plus. După ce şi-au extins influenţa graţie ajutoarelor sanitare, azi a venit rândul vaccinurilor, trei la număr, un record mondial - Sinovac, Coronavac şi Sinopharm - să fie vectorul diplomaţiei chineze.

In fine, argumentele în favoarea vaccinurilor rusesc sau chinezesc pot fi şi de ordin logistic. Intr-un interviu acordat colegilor francezi de la RFI, Anne Sénéquier, co-directoare a Observatorului sănătăţii mondiale, spune că «vaccinurile pe bază de ARN mesager, primele pe care le-am avut la dispoziţie în lumea occidentală, nu aveau profilul ideal pentru o vaccinare în masă. Sunt foarte scumpe şi cer o logistică complicată. Cu alte cuvinte, dacă am fi putut alege ceva mai simplu, un produs de ţinut într-un frigider normal şi la un preţ atractiv, bineînţeles că am fi început cu el.»

Demonstraţia de forţă a Beijingului şi Moscovei e un semn suplimentar al pierderii influenţei occidentale. «Absenţa SUA din această criză s-a resimţit iar restul Occidentului, şi-a pierdut monopolul puterii pe care îl deţinea de aproape 5 secole. De acum încolo, occidentalii vor trebui să lase loc şi altora, şi nu doar pe plan vaccinal» spune politologul Pascal Boniface citat de RFI.