Mircea Sofonea, epidemiolog: Vaccinul este soluția pe termen mediu, ne poate apăra contra epidemiei la toamnă. Acum însă trebuie să ne apărăm contra epidemiei prin intervenții nefarmaceutice

Mircea SOFONEA: E adevărat că era un risc acum două săptămâni ca în luna martie să avem o problemă în termeni de ocupație a serviciilor de medicină intensivă. Acum două săptămâni circulația virusului era destul de apăsată, cu un număr de reproducere de 1,1. Asta însemna, pentru că porneam de la un nivel destul de ridicat de pacienți spitalizați cu covid. Numărul a fost ridicat pentru că al doilea val nu a  fost gestionat la fel ca prima carantină. Nu am așteptat să avem un nivel de circulație mai jos. Eram la un nivel ridicat și cu un număr de reproducere de 1,1 ar însemna peste 5.000 de pacienți covid în serviciile în tensiune prin martie. Dar circulația a scăzut de acum 10 zile. Acum două, trei zile s-a stabilizat la un nivel de 1. Acum nu este teamă că va fi o explozie în următoarele două săptămâni.

Vasile DAMIAN: Cum vă explicați faptul că s-a stabilizat, că s-a ajuns la acest platou? Totuși, sunt 3.200 de oameni în terapie intensivă încă. Au fost eficiente aceste restricții de circulație impuse de la ora 18 și nu 20 cum era înainte?

M.S: Nu aș spune chiar eficient. Eficient ar însemna că epidemia este clar sub control și că regresează. Acum este stabilizată. Dar în fiecare zi sunt contaminați cam 20.000. Sunt spitalizări, sunt decese. Astea se acumulează în fiecare zi, dar nu este o explozie. Problema este că dacă vrem să apărăm contra variantelor care sunt deja pe teritoriul francez, care deja se difuzează, să fim la acest nivel destul de ridicat nu numai în termeni de contaminare, dar și de ocupare în spitale, va fi greu. Nu ne dă mult timp pentru a reacționa. Trebuie reacționat destul de repede. Au fost măsuri care au o eficacitate relativă. Ne permit să nu impunem o carantină generalizată în zilele următoare. Asta e bine, dar nu permite epidemiei să regreseze. Nu ne oferă protecție față de ce s-ar putea întâmpla dacă mutația britanică devine majoritar.

V.D: Toată lumea se teme de acești mutanți, fie că e cel britanic sau cel sud-african. E justificată această frică?

M.S: E justificată pentru că am văzut că astfel de mutații au capacitate de contagiozitate mai ridicată. Asta înseamnă că pentru măsuri de aceeași natură efectele asupra epidemiei va fi mai scăzut. Asta înseamnă că nu putem să ne permitem să așteptăm să vedem dacă epidemie evoluează rău din nou. Mai ales că trebuie să așteptăm până în lunile mai, iunie ca să avem vremea de partea noastră împotriva virusului. Am văzut că în luna iunie 2020 Franța a cunoscut o viață destul de familiară.

V.D: O lună de miere, vorbeam atunci...

M.S: Exact, o lună de miere e posibilă numai dacă nivelul de circulație e foarte scăzut. Până atunci vaccinarea nu va fi suficient de dezvoltată.

V.D: Dar avem totuși acest avantaj în 2021 față de 2020. Avem vaccinurile.

M.S: Sigur, de asta trebuie și intensificat (procesul de vaccinare). Până acum suntem la aproape 3% la nivelul de vaccinare. E de comparat cu 10% imunizare naturală. Vaccinul va fi soluția pe termen mijlociu, ne poate apăra contra epidemiei la toamnă. Acum însă trebuie să ne apărăm contra epidemiei prin intervențiile nefarmaceutice, cum le numim noi. Adică, cele care se bazează numai pe comportament și restricții până în luna iunie. Asta înseamnă că vom avea de trăit lunile martie și aprilie, așa cum am trăit și anul trecut, cu carantină generală, cu probleme de tip admisii foarte frecvente în spitale. Asta într-un climat de incertitudine pentru că nu știm exact cât de contagioasă e varianta britanică în Franța.

V.D: Vi se pare, probabil, inevitabilă o nouă carantină pe termen mediu. Am scăpat în luna februarie. Pare clar că nu o să avem carantină până la sfârșitul acestei luni. Credeți că se impune una în martie, aprilie?

M.S: Trebuie clarificat care este scopul guvernului. Acesta poate să spună că a încercat până acum cu carantine și a văzut că merg un timp și este o lună de miere. Dar am văzut cu toții că luna de miere poate fi de scurtă durată dacă nu așteptăm, dacă carantina nu este destul de eficientă și e prea scurtă, așa cum a fost pentru al doilea val. Asta înseamnă că poate alte obiective vor fi puse în față de către guvern, de exemplu aspectul economic sau aspectul psihologic. Și vor aștepta ultimul moment pentru a acționa. Numai că se știe că în termeni epidemiologici și dacă obiectivul prioritar este să evităm o supramortalitate în spitale, chiar dacă acum e cumva un moment favorabil epidemiei, dar în același timp varianta britanică se va întinde cât mai mult, când epidemia va porni din nou va porni foarte repede și atunci nu sunt multe posibilități în afară de o carantină generalizată destul de restrictivă.

V.D: În școlile din Franța protocolul anti covid a fost înăsprit. În clasele de grădiniță, spre exemplu, în cazul unui caz de Sars-CoV-2 se va închide clasa, ceea ce nu era cazul până acum. La nivelele mai mari, în școala primară, în gimnaziu, la liceu, la fel, un caz de infectare cu un mutant duce și el la închiderea clasei. Vi se pare că această nouă strategie este de bun simț pe termen mediu sau nu?

M.S: Da, în mod general e bine să dezvoltăm cât mai mult tot ce este mai puțin restrictiv decât o carantină, mai ales în școli care știm că reprezintă un mediu de răspândire. Asta e o idee foarte bună și trebuie generalizată și menținută destul de mult pentru că vedem variantele care vin analizate. Dar vor apărea altele pe care nu le cunoaștem. Trebuie să fim proactivi vis-a-vis de acești mutanți. Este o generalizare a contact-tracing care a existat din start în Vietnam. Presupune a contacta contactelei contactelor. Adică, a te duce până la al doilea rând de contacte pentru a-i izola. E ceva ce a fost foarte inteligent din partea vietnamezilor.

V.D: Recent, am văzut că cercetătorii francezi au publicat un model, o modelizare a epidemiei de covid. La ce folosește acest stimulator al dinamicii epidemiei?

M.S: În astfel de situație în care cifrele sunt importante, dar nu numai pentru ce se întâmplă zi de zi, dar care poți vedea impactul unei măsuri pe două săptămâni, pe două luni, e clar că nu avem metode mai performate decât modelizarea epidemiologică, anume epidemiologia matematică, care s-a perfecționat în secolul al XX-lea, iar acum cu calculatoare destul de performante și bineînțeles, cu matematica și statistica apropiată. Din punctul meu de vedere este un fel de a fi transparent. Elementele cantitative științifice care fac parte din datele care servesc la deciziile politice trebuie să fie cât mai transparente posibil, astfel încât să se vadă că nu se face o alegere arbitrară. Este un fel de prezenta populației cum se proiectează o epidemie, cum merge o astfel de cercetare și mai ales, ce s-ar putea întâmpla dacă nu se iau măsuri. Se poate vedea în o săptămână sau două dacă modelul merge sau nu, dacă a prevăzut bine sau nu. Dacă a prevăzut bine, iar mai târziu este prevăzută o explozie, atunci, poate că populația va fi mai atentă și poate va adera mai repede la o restricție. O restricție care nu este bine adoptată e mai rea decât absența unei restricții pentru că pe de o parte este costul economic, dar fără beneficiul epidemiologic. De aceea pedagogia este foarte importantă. A apărut ca un element important și destul de ieftin pentru a controla epidemia în articole din reviste internaționale.