Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vaccinul Sputnik V, «uşor de manipulat şi fiabil ca un kalaşnikov», va ajunge vreodată pe piaţa europeană?

sputnik.jpg

O dozà de vaccin Sputnik V.
O dozà de vaccin Sputnik V.
Image source: 
REUTERS/SERGEY PIVOVAROV

Vaccinul rusesc Sputnik V revine în actualitate după ce recent Moscova a declarat că nu crede că va putea livra vaccinul Uniunii europene înainte de lunile mai sau iunie. Asta în contextul în care, oricum Bruxelles, mai exact Agenţia europeană a medicamentelor (EMA), încă nu a dat unda verde acestui vaccin.

Sputnik V, dacă este aprobat de Agenţia europeană a medicamentelor (EMA), i-ar putea ajuta pe europeni să facă faţă penuriei de vaccinuri. In plus, eficacitatea sa de 91% contra coronavirusului – validată inclusiv de celebra revistă The Lancet - se apropie de cea a vaccinurilor Pfizer/BioNTech şi Moderna. Pentru moment însă, această chestiune a folosirii lui Sputnik la scară europeană nu se pune întrucât EMA nu şi-a dat încă unda verde.

Pe alocuri însă, pe baza unor excepţii oferite de directivele europene, ţări din UE au început déjà să-şi vaccineze populaţia cu Sputnik V. Este cazul Ungariei, ţară care a primit déjà 40.000 de doze dintr-un lot total de două milioane, cu care speră să imunizeze 10% din populaţia ţării în următoarele trei luni. Premierul Viktor Orban doreşte astfel să relanseze economia şi turismul, două sectoare grav afectate de epidemia de Covid-19. Un deputat maghiar independent, intervievat de colegii de la canalul France 24, afirmă însă că prin acest gest, «premierul îşi pune în pericol concetăţenii doar ca să sfideze Bruxelles. Obiectivul lui Orban este unul de propagandă, de a arăta că vaccinul nu vine de UE şi că ruşii ne vor salva».

De partea ei, Ucraina a decis, prin decret, că nu va folosi deloc vaccinul rusesc Sputnik V. Decizia preşedintelui Volodimir Zelenski este pur politică şi se bazează pe faptul că «nu putem folosi un vaccin fabricat de o ţară pe care parlamentul ucrainean o consideră un agresor.» Pentru a-şi linişti compatrioţii, liderul de la Kiev a declarat că a comandat 20 de milioane de doze de vaccinuri occidentale.

«Uşor de manipulat şi fiabil ca un kalaşnikov» este titlul ales în Franţa de Le Monde, ziarul de referinşă, pentru a comenta soarta acestui vaccin care «este mândria Rusiei dar de care Europa se mefiază». In lunga sa anchetă, publicaţia franceză constată că «Sputnik V ar putea deveni unul din succesele cele mai marcante ale Rusiei ultimelor decenii. Relativ ieftin – 20 de dolari / 16 euro cele două doze – mai uşor de păstrat şi de transportat decât concurenţii săi Pfizer/BioNTech şi Moderna, vaccinul rusesc este gata să ia cu asalt lumea, şi nu doar piaţa care îi părea iniţial destinată» mai scrie Le Monde.

Un ziar care ne rezumă şi geneza numelui ales pentru acest vaccin. Sputnik, pentru a ne aduce aminte de primul satelit lansat vreodată în spaţiu, în 1957, de URSS iar «V» nu de la numărul 5 roman cum s-ar putea crede ci de «Victory», victorie. «Optimismul rusesc nu trebuie să ne surprindă. Inca din anii 50-60, Uniunea sovietică era vârf de lance în domeniul vaccinurilor. Tara are o reală şi veche tradiţie vaccinală. Nu e deci de mirare că în faţa epidemiei de Covid, au fost mobilizate mai multe institute de cercetare, primul care a anunţat rezultate pozitive fiind Gamaleia, care depinde de ministerul sănătăţii. Pentru a demonta criticile după primele teste, anunţate încă din vara trecută dar puţin fiabile, maşinăria de stat este mobilizată, inclusiv televiziunile. Atunci apare şi formula celebră, în care vaccinul Sputnik este comparat cu o altă mândrie naţională. «Uşor de manipulat şi fabil ca un kalaşnikov». Criticile sunt considerate «rusofobie» sau descrise drept făcând parte dintr-un «război al informaţiei dus contra Rusiei.»

Cu toate acestea, peste hotare, cu excepţia ţărilor prietene – Belarus, Venezuela, Bolivia, Serbia… - vaccinul rusesc suscită mefienţă în rândul cercetătorilor occidentali. Cel puţin în faza sa de dezvoltare. Odată ce a apărut, în data de 2 februarie, articolul din The Lancet referitor la rezultatele bune obţinute de Sputnik V, criticile se atenuează dar nu dispar complet.

Lăsând însă deoparte dubiile care mai pot persista ici şi colo despre acest vaccin, ceea ce pune acum probleme este capacitatea Rusiei de a-l fabrica la scară largă. Institutul Gamaleia face cercetare, nu producţie industrială. Regulile stabilite de Moscova sunt clare: dozele fabricate în Rusia de 6 producători agreaţi, sunt rezervate pieţei interne. Cele pentru export sunt produse numai în străinătate, în 8 state partenere, din care doar 5 sunt pentru moment cunsocute: Kazakhstan, India, China, Coreea de sud şi Brazilia. Asta nu înseamnă că unele doze ruseşti nu sunt expediate totuşi în afara ţării, de exemplu în Argentina.

In finalul acestei lungi şi pasionante anchete publicate de Le Monde apropo de vaccinul Sputnik V, ziarul francez reaminteşte că «în cazul în care acesta primeşte unda verde de la Agenţia europeană a medicamentelor, el va trebui să respecte caietul de sarcini impus de Comisia de la Bruxelles. Ori, printre altele, un punct precis prevede ca vaccinurile cumpărate de executivul european să fie fabricate în Europa. Cu alte cuvinte, dacă vrea să-şi vândă antidotul pe bătrânul continent, Rusia va trebui să-şi găsească parteneri aici. Germania şi Austria sunt déjà dispuse la astfel de colaborări » conchide Le Monde.

 
Vaccinul Sputnik V, «uşor de manipulat şi fiabil ca un kalaşnikov», va ajunge vreodată pe piaţa europeană?