Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acordul nuclear iranian, în centrul unor intense discuţii diplomatice

le_drian.jpg

Jean-Yves Le Drian, seful diplomatiei franceze, i-a primit la Quai d''Orsay, sediul MAE francez, pe omologii sài german si britanic pentru a discuta despre dosarul nuclear iranian.
Jean-Yves Le Drian, seful diplomatiei franceze, i-a primit la Quai d''Orsay, sediul MAE francez, pe omologii sài german si britanic pentru a discuta despre dosarul nuclear iranian.
Image source: 
CHRISTOPHE PETIT TESSON/EPA/Newscom/MaxPPP

Europenii şi americanii se reunesc pentru a salva acordul nuclear iranian. La Paris, Jean-Yves Le Drian, şeful diplomaţiei franceze, i-a primit la Quai d’Orsay pe omologii săi german şi britanic, Heiko Maas, respectiv Dominic Raab. Secretarul de stat american Antony Bliken li s-a alăturat prin videoconferinţă. Acelaşi dosar fierbinte va fi abordat şi vineri, la nivel de şefi de state şi de guverne, cu ocazia conferinţei anuale de la München pivind securitatea, o reuniune ce va avea loc anul acesta doar online.

De 3 ani de zile, mai exact de când, în 2018, ex-preşedintele american Donald Trump a decis să iasă din acordul nuclear iranian pentru a aplica o politică zisă de «presiune maximă», tensiunile au crescut în continu. Pe măsură ce SUA impuneau noi sancţiuni regimului de la Teheran, aceasta mai încălca un punct al acordului nuclear. Ultima decizie a iranienilor agită de câteva zile cancelariile occidentale. Incepând de marţea viitoare, 23 februarie, Teheranul a anunţat că va limita accesul anchetatorilor Agenţiei internaţionale pentru energie atomică la anumite situri iraniene, inclusiv potenţial nucleare.

Anunţul iranienilor este menit să facă presiuni asupra Washington-ului pentru a reveni în acord. Administraţia Biden cere Iranului să se conformeze acordului pentru ca SUA să facă la fel. De partea sa, Teheranul le cere americanilor să facă ei primul pas şi să ridice sancţiunile care asfixează economia ţării de 3 ani încoace.

Teheranul se arată dispus să-şi respecte angajamentele cu două condiţii: ca americanii să ridice cu adevărat sancţiunile iar acordului de acum 6 ani să nu i se schimbe nici parametri, nici perimetrul. Cu alte cuvinte, să nu se modifice nicio dată şi niciun plafon de producţie de uraniu şi nici să nu se includă în acord subiecte care nu existau în 2015. Preşedintele iranian Hassan Rohani, arhitectul acordului de acum 6 ani, i-a repetat aceste cerinţe, nu mai târziu decât miercuri, cancelarei germane Angela Merkel. In timp ce lidera de la Berlin se arăta îngrijorată de faptul că Teheranul încalcă tot mai mult acordul, şeful statului iranian a criticat faptul că ţările europene nu reuşesc să impună angajamentele din acord de când americanii s-au retras din el. De partea sa, Ali Khamenei, ghidul suprem iranian, cea mai înaltă autoritate a ţării, le-a cerut americanilor «acte, nu doar vorbe».

In faţa unei perspective sumbre de impas sau târguieli infinite, europenii şi americani, sprijiniţi din umbră de Rusia şi China, au decis să se reunească pentru a vedea cum se poate salva acest acord semnat în 2015 de grupul zis «5+1» - SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China plus Germania. La Paris, Jean-Yves Le Drian, şeful diplomaţiei franceze, i-a primit la Quai d’Orsay, sediul MAE, pe omologii săi german şi britanic, Heiko Maas, respectiv Dominic Raab. Secretarul de stat american Antony Bliken li s-a alăturat prin videoconferinţă pentru a schiţa viitorul calendar al discuţiilor cu iranienii.

Analiştii citaţi de ziarul Le Monde sugerează că pentru a ieşi din impasul «cine face primul pas», cele două părţi ar putea adopta strategia «suspendare contra suspendare, conformitate contra conformitate». Cu alte cuvinte, ca fiecare parte să ia simultan câte o măsură minoră. Incet-încet, fiecare ar putea astfel recâştiga încrederea celuilalt. O încredere reciprocă ce ar folosi ulterior şi la negocierea altor dosare sensibile precum programele balistice iraniene sau extinderea influenţei Iranului în regiune.

Cum notează comentatorii, dosarul nuclear a devenit şi o miză a prezidenţialelor iraniene din luna iunie. In cazul în care ceva se deblochează – chiar şi puţin, de exemplu o ridicare de sancţiuni limitată care ar avea un efect imediat asupra vieţii cotidiene a alegătorilor - atunci tabăra zisă moderată ar avea de câştigat. In schimb, în cazul în care nimic nu se schimbă în următoarele luni, atunci electoratul s-ar putea demobiliza la urne, favorizând astfel tabăra conservatorilor, mult mai instransigentă şi fără experienţă în discuţiile cu occidentali. Lucru care ar compromite şi mai mult salvarea acordului din 2015.

 
Acordul nuclear iranian, în centrul unor intense discuţii diplomatice