Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fecale, ape uzate şi coronavirus: noul indicator folosit de specialiştii francezi pentru a urmări şi preveni epidemia de Covid-19

canal.jpg

Intrare într-un canal parizian; analizarea apelor uzate permite prevenirea epidemiei de Covid-19.
Intrare într-un canal parizian; analizarea apelor uzate permite prevenirea epidemiei de Covid-19.
Image source: 
AFP/JOEL SAGET

Serviciile tehnice din cadrul Primăriei Parisului realizează săptămânal prelevări în apele uzate ale capitalei franceze. Obiectivul acestei operaţiuni – care are loc şi în alte metropoloe franceze – este de a detecta prezenţa coronavirusului, şi deci de a semnala o eventuală propagare a epidemiei de Covid-19. Cum lucrează echipele serviciilor tehnice şi cu ce rezultate până acum?

Se ştie, s-a demonstrat ştiinţific, că virusul SARS-CoV-2, la originea epidemiei de Covid-19, ne poate coloniza sistemul digestiv. Anumiţi bolnavi au avut dealtfel simptome intestinale extrem de violente.

Virusul ne intră în corp pe căile respiratorii – nas sau gură – dar apoi, ne traversează sistemul digestiv pentru a ajunge în fecale. Odată ce am mers la toaletă, virusul îşi continuă voiajul prin apele uzate, prin canalizări, până la staţiile de epurare.

Plecând deci pe urmele coronavirusului din apele uzate, în care se regăsesc şi fecalele oamenilor, specialiştii pot vedea cum circulă acesta şi pot anticipa o eventuală accelerare a epidemiei. Apele uzate folosite pe post de sistem de supraveghere epidemiologică, iată idea pusă în practică de reţeaua Obépine – Observatorul epidemiologic al apelor uzate.

Mai multe laboratoare de cercetare, universităţi franceze dar şi firme care se ocupă de tratarea apelor precum Véolia şi Suez, fac parte din reţeaua Obépine. Din cele 22.000 de staţii de epurare de pe tot teritoriul ţării, Obépine a pus ochii pe 150. Aceste staţii au fost alese în funcţie de o serie de parametri – demografici, geografici, economici, şamd. – pentru a reprezenta cât mai omogen întregul teritoriu naţional.

De două ori pe săptămână, apele prelevate în aceste staţii de epurare sunt trimise spre analiză la laboratoarele partenere, de referinţă, care caută deci coronavirusul. In câteva zile, laboratorul este capabil să spună ce cantitate de virusuri a găsit per litru de apă uzată. Această informaţie brută este apoi analizată de nişte algoritmi şi cuplată cu date pluviometrice, debimetrice şi date fizico-chimice. Aşa se ajunge la un indicator de circulaţie a virusului în respectiva staţie de epurare. Se poate deci spune, cu un decalaj de câteva zile, ce aveau oamenii în tubul lor digestiv cu 24 de ore înaintea prelevării apelor uzate.

Datele sunt extrem de importante întrucât virusul din apele uzate provine atât de la oamenii bolnavi cât şi de la cei asimptomatici. De asemenea, se poate vedea ce efect au avut diversele măsuri restrictive – carantine sau restricţii de circulaţie nocturne. Curbele prezentate pe site-ul internet al lui Obépine arată fluxul şi refluxul epidemiei pe întreg teritoriul dar şi pe regiuni sau oraşe. Cu alte cuvinte, se obţine o cartografie precisă a situaţiei epidemiologice.

Precizăm pe final că în Franţa apele uzate ajung repede la staţiile de epurare. Acolo, angajaţii acestor staţii sunt primi expuşi la coronavirus. Cum însă apele uzate sunt amestecate, cantitatea de virusuri se diluează rapid. Virusul fiind fragil, e suficient de puţin detergent pentru a-i îndepărta contagiozitatea.

Prezenţa virusului în apele uzate este un indicator complementar, destinat să-i ajute şi îndrume pe responsabilii locali în luarea unor măsuri precise în funcţie de context.

 
Fecale, ape uzate şi coronavirus: noul indicator folosit de specialiştii francezi pentru a urmări şi preveni epidemia de Covid-19