
Special Paris
Repartizarea echitabilă a vaccinurilor anti-Covid, principala temă a summit-ului G7
vaccin.jpg

Summitul G7 prezidat de liderul de la Londra este primul din 2019 încoace. Cel care urma apoi să fie prezidat anul trecut de Donald Trump a fost amânat de mai multe ori înainte de a fi anulat din motive sanitare. Actuala întâlnire la vârf – virtuală – este şi cea care pune capăt la 4 ani de unilateralism american, diplomaţia care a domnit de-a lungul preşedinţiei Trump.
Joe Biden, succesorul republicanului la Casa albă, a promis o diplomaţie de ruptură, o revenire a SUA în marile organizaţii şi acorduri internaţionale. Promisiune déjà parţial ţinută, Washington revenind în Acordul de la Paris privind clima şi în sânul OMS – Organizaţia mondială a sănătăţii.
Confirmând această tendinţă, noul preşedinte american promite 4 miliarde de dolari pentru dispozitivul onusian Covax. Un dispozitiv, pilotat de OMS, care vizează să furnizeze vaccinuri anti-Covid la 20% din populaţiile a circa 200 de ţări şi teritorii care participă la program. Covax prevede de asemenea un mecanism de finanţare care va permite la circa 92 de state şi teritorii sărace să aibă acces gratuit la preţioasele doze de vaccinuri.
In acest context, înalţii responsabili ai Uniunii europene, începând cu preşedinta Comisiei europene, Ursula von der Leyen, au promis că îşi dublează contribuţia la Covax, de la 500 de milioane la un miliard de dolari. De asemenea, responsabilii de la Bruxelles aduc o contribuţie de 100 de milioane de euro ajutor umanitar în favoarea campaniei de vaccinare din Africa.
Reamintim că marile puteri din lume, începând deci cu cele din grupul G7, au lansat déjà de aproape două luni campania de vaccinare anti-Covid. Tările defavorizate au rămas însă pentru moment pe marginea drumului la acest capitol. Ori statele bogate, fără să ştie care vaccin va fi eficient şi care nu şi nici câte dintre ele vor apărea pe piaţă, au comandat cantităţi uriaşe de doze. Sute de milioane dintre ele vor fi însă nefolositoare.
E şi motivul pentru care Emmanuel Macron, estimând că este „insuportabil” ca ţările sărace să fie delăsate, a propus ca statele bogate să trimită între 3% şi 5% din dozele de care dispun acestor state şi în particular în Africa. „Acest gest nu va încetini nici măcar cu o zi strategia vaccinală din Occident” a mai spus preşedintele Franţei în interviul acordat publicaţiei Finnacial Times. Liderul de la Paris a profitat de ocazie pentru a pune în gardă contra unui război de influenţă în cazul în care Occidentul nu face nimic, şi a citat Rusia şi China. Pentru a-şi justifica propunerea care, spune el, „este în interesul francezilor şi al europenilor”, Macron a amintit că are „peste 10 milioane” dintre concetăţenii săi cu familie şi pe malul celălalt al Mediteranei.
In fine, preşedintele Franţei e de părere că ”trebuie făcută o presiune foarte mare” pe laboratoarele farmaceutice pentru ca acestea să-şi mărească producţiile. „Dacă nu joacă jocul cooperării, vrând-nevrând va apărea în toate statele chestiunea politică, aceea a proprietăţii intelectuale dar şi dezbaterea privind profiturile care se fac în urma diminuării numărului de doze de vaccin”.
Rămâne de văzut cine îl va urma pe Emmanuel Macron. Boris Johnson, premierul Marii Britanii şi preşedinte actual al grupului G7, a promis că vrea şi el să redistribuie surplusurile la Covax. Aparent însă colegii săi de guvern militează mai degrabă pentru a-i prioriza pe britanici înainte de a privi mai departe. E partea ei, cancelara germană Angela Merkel se pare că ar sprijini iniţiativa preşedintelui francez. Acesta ar putea însă primi un vot de blam chiar de la conaţionalii săi întrucât campania de vaccinare din Hexagon este şi ea marcată ici şi colo de penuria de doze...