Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid-19: Guvernele europene față în față cu neîncrederea populației

bulevardul_champs_elysees_paris_pe_11_mai_2020_dupa_55_de_zile_de_carantina_nationala_in_franta.jpg

Bulevardul Champs Elysées, Paris, pe 11 mai 2020, dupa 55 de zile de carantina nationala în Franta.
Bulevardul Champs Elysées, Paris, pe 11 mai 2020, dupa 55 de zile de carantina nationala în Franta.
Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

Între timp, după un an de criză sanitară, sentimentul de neîncredere în autorități este mai puternic în Franța decât în Germania, Anglia ori Italia, arată barometrul încrederii politice realizat în aceste patru state europene de către Institutul OpinionWay. Peste 7.500 de europeni au răspuns anchetei sociale derulate între 20 ianuarie și 11 februarie 2021.

Aproape un an de zile a trecut de când guvernele europene se văd nevoite să gestioneze o urgență permanentă. 

 

12 luni de jonglant între pierderile economice și starea psihologică a populației locale, între îngrijorările sanitare și cele economice, în timp ce ieșirea în viață de pe secțiile de Terapie Intensivă este lupta zilnică.

 

Fiecare guvern a făcut ce a putut - președintele Emmanuel Macron a decretat războiul împotriva coronavirusului, premierii celor 4 state europene au ținut să asigure populația că măsuri de ieșire din criză sunt luate, uneori restricțiile s-au mai relaxat - pentru ca apoi să fie din nou strânsă cureaua.

 

Rezultatul: se înmulțesc criticile la adresa liderilor, lumea se îngrijorează de economie iar destui de mulți sunt cei care se agață de speranța oferită de un vaccin anti-Covid. 

 

Confruntate cu aceleași probleme, aceste patru state nu trăiesc aceeași presiune epidemiologică. 

 

Cea mai afectată țară din Europa - Italia a început, încet, să își redeschidă restaurantele. Franța se agață de restricția de circulație nocturnă, pentru a le menține închise, la fel ca spațiile de cultură, cu excepția galeriilor de artă. 

 

Germania a trecut iarna cu restricții drastice iar Anglia cu o carantină strictă.   În ciuda unor situații grele, fiecare guvern a trebuit să facă față aceleași probleme: epuizarea populației. 

 

4 din 10 francezi și italieni spun că sunt foarte obosiți iar tot atâția că nu mai au putere. Sunt sentimente mai puțin accentuate în Anglia (31 %) și în Germania (15 %).  Iar Germania a anunțat o prelungire a măsurilor stricte, cel puțin până în martie.

 

Francezii trăiesc cu sentimentul că această criză se tot prelungește, explică sociologul Bruno Cautrès, specialist în analiza comportamentelor politice. 

 

Iar pe acest teren înfloresc teoriile conspiraționiste: 36 % dintre francezi cred că ministerul sănătății este mână în mână cu industria farmaceutică pentru a ascunde nocivitatea unui vaccin iar 42 % cred că această criză sanitară oferă ocazia guvernului de a supraveghea și de a controla populația. Frica unei ipotetice supravegheri generalizate este la fel de mare și în Germania, Anglia și în Italia, cu procente similare: 39 % în Germania, 40 % Italia și 41 % în Anglia.

 

Cât despre vaccinuri, francezii iarăși conduc clasamentul celor care nu vor să se vaccineze împotriva Covid-19. 

La polul opus, primii sunt englezii: 57% vor să se vaccineze comparativ cu 51% dintre italieni, 42 % dintre germani și doar 29% dintre francezi. 

 

Apoi, doar 37% dintre francezi aprobă modul în care guvernul gestionează criza sanitară comparativ cu 48% în Anglia, 52% în Italia și 56% în Germania.