Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la închisoare pentru corupţie şi trafic de influenţă

sarko.jpg

Fostul presedinte francez, conservatorul Nicolas Sarkozy, la tribunalul din Paris, 7 decembrie 2020.
Fostul presedinte francez, conservatorul Nicolas Sarkozy, la tribunalul din Paris, 7 decembrie 2020.
Image source: 
Benoit Tessier, Reuters

Nicolas Sarkozy a fost condamnat la 3 ani închisoare din care unul ferm. Fostul preşedinte – conservator – francez (2007-2012) a fost găsit vinovat de corupţie şi trafic de influenţă într-o afacere de ascultări telefonice. Este primul fost şef de stat francez condamnat la închisoare fermă. Asta nu înseamnă însă că Sarkozy va şi intra după gratii.

Lovitură grea pentru fostul lider conservator de la Elysée. Nicolas Sarkozy, 66 de ani, a fost condamnat la 3 ani închisoare din care unul cu executare. El a fost găsit vinovat de corupţie şi trafic de influenţă într-o afacere de ascultări telefonice declanşată în 2014.

El devine astfel primul ex-preşedinte al celei de-a 5-a Republici franceze care este condamnat pentru fapte de corupţie şi trafic de influenţă şi primul fost şef de stat francez condamnat la închisoare cu executare.

Inaintea sa, doar fostul său mentor, Jacques Chirac, mai fusese sancţionat de justiţie în 2011. Chirac nu fusese însă condamnat decât la închisoare cu suspendare şi sub o acuzaţie mai „lejeră”: deturnare de fonduri publice, în dosarul posturilor fictive la Primăria Parisului pe când era prim edil al capitalei.

In scandalul actual, zis „al ascultărilor telefonice”, parchetul naţional financiar (PNF) ceruse pedepse şi mai grele: 4 ani de închisoare, din care doi cu suspendare, pentru ex-liderul dreptei franceze, la fel ca şi pentru ceilalalţi doi co-inculpaţi în această afacere, Thierry Herzog, avocatul şi prietenul lui Sarkozy, şi fostul magistrat Gilbert Azibert. Toţi trei erau acuzaţi de corupţie şi trafic de influenţă. Tribunalul corecţional a estimat că între cei trei oameni a existat „un pact de corupţie” şi că Sarkozy, „garant al independenţei justiţiei, s-a folosit de statutul său pentru a-l onora pe un magistrat care-i servise interesele personale. Acuzaţii care au adus un grav prejudiciu încrederii publice, lăsând să se înţeleagă că se pot face aranjamente oculte pentru a satisface interese personale. Acest lucru cere un răspuns penal ferm” a conchis preşedinta Tribunalului corecţional. In ciuda acestor concluzii dure, curtea a dat verdicte mai puţin severe decât cele cerute de Parchetul naţional financiar.

Nicolas Sarkozy, care a afirmat dintotdeauna că nu a comis „nici cel mai mic act de corupţie”, a fost prezent la citirea acestui verdict. Impasibil şi fără niciun comentariu, el a părăsit apoi tribunalul din Paris însoţit de avocata sa Jacqueline Laffont.

 

 

Ex-preşedintele Nicolas Sarkozy ieşind din sala de audienţe a Tribunalului din Paris după enunţarea verdictului (1 martie 2021 – imagini: Associated Press).

In cursul după-amiezii de luni, aceasta şi-a anunţat intenţia să facă apel contra unei decizii „injuste şi nefondate”. Avocaţii lui Thierry Herzog au făcut de partea lor déjà apel. Toate aceste apeluri suspendă deci executarea respectivelor pedepse. Cu alte cuvinte, niciunul dintre condamnaţi nu va dormi în puşcărie. Chiar şi dacă nu ar fi depus apel, tot rămâneau liberi întrucât pedespele de doi ani sau mai puţin sunt în general toate amenajabile în alte sancţiuni realizabile în libertate.

Cum era previzibil, reacţiile nu au întârziat să se facă auzite, mai ales la dreapta eşichierului politic dar şi din partea familiei ex-prezidenţiale. „Ce încrâncenare incredibilă iubitule” a scris astfel Carla Bruni-Sarkozy, soţia ex-locatarului de la Elysée pe contul ei Instagram. Preşedintele grupului parlamentar conservator (LR) din Parlament, Christian Jacob, a evocat „o severitate absolut disproporţionată” în timp ce colegul lui Bruno Retailleau, liderul senatorilor republicani, a deplâns „o condamnare extrem de dură într-un dosar extrem de subţire”.

 

 

Reamintim că această primă condamnare a lui Sarkozy riscă să nu fie şi ultima. Intr-adevăr, începând cu 17 martie, peste nici trei săptămâni, fostul preşedinte francez va fi din nou confruntat cu judecătorii în cadrul afacerii zise „Bygmalion” referitoare la cheltuielile campaniei prezidenţiale din 2012. Sunt pe rol şi alte afaceri, printre care presupusa finanţare cu bani libieni a campaniei din 2007. In cadrul acestei ultime anchete, fostul preşedinte a fost pus sub ascultare telefonică în 2013 iar în 2014 judecătorii au descoperit că Nicolas sarkozy comunică cu avocatul său Thierry Herzog sub numele fals de „Paul Bismuth”. Aceste 21 de conversaţii ascultate şi în parte retranscrise au permis tribunalului să ajungă la condamnarea fostul preşedinte pentru acte de corupţie şi trafic de influenţă.

 
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la închisoare pentru corupţie şi trafic de influenţă