Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Joe Biden şi afacerea Khashoggi: un gest acuzator pentru prinţul moştenitor al Arabiei Saudite

capture_decran_2021-03-01_a_19.12.10.png

Manifestanţi în faţa consulatului de la Istanbul al Arabiei Saudite care cer justiţie pentru jurnalistul Jamal Khashoggi.
Manifestanţi în faţa consulatului de la Istanbul al Arabiei Saudite care cer justiţie pentru jurnalistul Jamal Khashoggi.
Sursa imaginii: 
Ozan KOSE AFP/File

Noul preşedinte american, democratul Joe Biden, s-a distanţat în privinţa multor dosare internaţionale de predecesorul său, republicanul Donald Trump, unul dintre acestea fiind şi afacerea Khashoggi. Reamintim că după asasinarea opozantului saudit Jamal Khashoggi, pe 2 octombrie 2018, în incinta consulatului de la Istanbul al Arabiei Saudite, Donald Trump a acceptat versiunea furnizată de oficialii de la Ryad, şi anume că prinţul moştenitor Mohammed ben Salman n-ar fi avut nimic de-a face cu această barbarie. Joe Biden este însă de altă părere.

Cînd a fost pus în faţa evidenţei, şi anume în faţa dovezilor aduse de serviciile secrete americane că Mohammed ben Salman se află la originea crimei, Donald Trump a preferat să eschiveze adevărul în numele intereselor sale personale precum şi ale Americii. Se ştie că Arabia Saudită este principalul aliat al Statelor Unite în zona Golfului, şi că America este principalul ei furnizor de arme. Iar Mohammed ben Salman avea „intrările” sale privilegiate la Casa Albă, fiind foarte apropiat, printre altele ca partener de afaceri, de ginerele lui Donald Trump. De altfel tînărul şi impetuosul prinţ moştenitor, care s-a impus în mod rapid în ultimii patru ani ca veritabil despot în Arabia Saudită, a mizat mult pe realegerea lui Donald Trump la Casa Albă.

Victoria lui Joe Biden a schimbat însă datele problemei. Noul preşedinte american a permis publicarea raportului realizat de CIA, serviciile secrete, în legătură cu asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Ceea ce nu face decît să reconfirme ceea ce toată lumea bănuia deja, şi anume că prinţul moştenitor a comandat operaţiunea, iritat de criticile formulate în străinătate la adresa sa şi a familiei regale de către Jamal Khashoggi.

Casa Albă îl desemnează ca vinovat pe prinţul moştenitor fără să-l sancţioneze însă, subliniază un comentator în cotidianul Le Figaro. Numeroase speculaţii sunt făcute în acest context. Putem oare considera că viitorul politic al lui Mohammed ben Salman este compromis? Încearcă oare americanii să semnaleze că tînărul ben Salman, care se dorea şi un mare reformator, nu mai trebuie luat în seamă pe plan internaţional, şi mai ales în Orientul Apropiat? Va fi capabil acest personaj contradictoriu să depăşească acest moment şi să rămînă pe linia de plutire?

Nimic nu este sigur într-un context atît de complicat. Mohammed ben Salman a pierdut poate o bătălie, dar dacă rămîne la putere, peste patru ani, cu un alt preşedinte american la Casa Albă, s-ar putea să-şi reia ofensiva de şarm pe plan internaţional. Pentru moment bilanţul său nu este prea grozav, în ciuda unor eforturi de deschidere în interior… În exterior a comis numai erori: a declanşat un război ruinător pentru ţara sa în Etiopia, a decretat un embargou împotriva micului emirat Qatar, a încercat să reducă la tăcere canalul de televiziune Al Jazeera bazat în Qatar, l-a arestat la un moment dat pe premierul libanez venit în vizită la Ryad şi a fost necesară intervenţia Franţei pentru eliberarea acestuia… În acelaşi timp nu s-ar spune că fiul regelui Salman nu are şi o anumită viziune legată de viitorul ţării sale, întrucît încearcă să-i diversifice o economie mult prea legată de petrol, şi s-a angajat să lupte împotriva corupţiei şi a terorismului…

Arabia Saudită rămîne însă un aliat complicat şi dificil pentru Statele Unite. Greu de găsit afinităţi între o ţară ca Arabia Saudită unde nu este acceptată nici o altă religie înafară de islam şi o ţară ca Statele Unite care se doreşte de multă vreme protectoarea libertăţilor şi a democraţiei pe planetă. Strategic vorbind, Arabia Saudită joacă un rol central în sistemul de alianţe american, mai ales într-un context regional în care Israelul s-a aliat cu mai toate ţările arabe sunite din regiune pentru a contracara tendinţele hegemonice ale Iranului şiit.

Îşi poate permite însă America să rămînă pasivă cînd persoane cărora le-a acordat azil sunt măcelărite în mod macabru, cum a fost cazul cu Kashoggi? În prezent Washington-ul a anunţat restricţii de viză pentru 76 de saudiţi acuzaţi că au proferat ameninţări împotriva unor dizidenţi aflaţi în străinătate. Iar Joe Biden preferă să discute direct cu regele Salman şi nu cu fiul său. Pragmatismul geopolitic a eclipsat însă de multe ori în Statele Unite, dar şi în alte democraţii occidentale, apărarea drepturilor omului şi a libertăţii.