Franţa: artiştii şi profesioniştii din domeniul culturii vor ieşirea din paralizie

Semnatarii acestei scrisori deschise sunt de fapt structurile care regrupează practic toţi artiştii şi profesioniştii culturii din Franţa, cum ar fi Societatea civilă a autorilor, realizatorilor şi producătorilor, Federaţia naţională a cinematografelor sau Federaţia reţelelor şi a asociaţiilor de artişti plastici. O nemulţumire colectivă extrem de puternică emană din acest apel semnat şi de organizatori de festivaluri, de sindicate de muzicieni, sau de structuri de difuzare a producţiei fotografice.

Prin această scrisoare deschisă semnatarii ei doresc lansarea unei mişcări în favoarea ieşirii din logica paraliziei, această mişcare are şi un nume: Rebranchons la culture, ceea ce s-ar putea traduce prin Să rebranşăm cultura. Profesioniştii sectorului cultural francez constată că în alte ţări ale Europei teatrele şi muzeele şi-au redeschis porţile, sau că este deja preconizată relansarea activităţii culturale.

Sunt date ca exemple, Spania, Italia, Austria, Polonia şi chiar Marea Britanie, ţara cea mai îndoliată din Europa din cauza pandemiei. „Avem nevoie de acum înainte de vizibilitate. Protocoalele noastre sanitare sunt din ce în ce mai precise. Avem destulă experienţă, astăzi, pentru a cere guvernului un cadru clar şi complet în vederea redeschiderii locurilor culturale” declară, de exemplu, Jean-Noël Tronc, director general al Societăţii autorilor, compozitorilor şi editorilor de muzică. „Vorbim despre excepţia culturală franceză, dar astăzi nu o vedem nicăieri. Nu trebuie să acceptăm ca ea să devină o excepţie culturală inversată” spune Marc-Olivier Sebbag, delegat general al Federaţiei naţionale a cinematografelor franceze.

„Statul trebuie să aibă încredere în noi, suntem profesionişti în materie de organizare de spectacole” declară şi un sindicat regrupînd 400 de producători de spectacole de muzică, de umor şi de festivaluri. Ei anunţă de altfel organizarea a mai multor spectacole-test la Paris şi la Marsilia în colaborare cu Institutul naţional de sănătate şi de cercetare medicală. Scopul este de a demonstra că pot fi respectate regulile sanitare în contextul unor manifestări culturale cu un număr limitat de spectatori.

Profesioniştii din domeniul culturii sunt deci dispuşi să facă toate eforturile posibile, să se adapteze regulilor sanitare, să imagineze noi modalităţi de a lucra cu publicul, numai să poată redemara un sector afectat în cel mai înalt grad de pandemie. După sectorul aerian, cel cultural a avut cel mai mult de suferit în ultimele 12 luni. Cifrele publicate de cotidianul Le Parisien sunt concludente: industriile culturale au înregistrat pierderi de peste 28 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o scădere cu 32 la sută faţă de anul 2019. Peste un milion de locuri de muncă sunt ameninţate, se mai arată într-un raport citat de Le Parisien.

Profesioniştii din domeniul culturii sunt de fapt la capătul răbdării. Timp de un an ei au dat dovadă de înţelegere, chiar de docilitate, dar în prezent au ajuns la concluzia că virusul nu va fi eradicat chiar atît de repede şi că trebuie imaginate soluţii de coabitare cu el.

Există, în Franţa, un sentiment crescînd de nemulţumire faţă de modul în care executivul a gestionat criza sanitară, iar acest fapt se exprimă şi în sondajele legate de prezidenţialele de anul viitor. Mulţi observatori cred că în cazul unui duel final între Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, lidera extremei drepte va ieşi învingătoare. Şi aceasta nu pentru că Marine Le Pen ar fi strălucit în toată această perioadă cu soluţii interesante legate de pandemie, ci pentru că Emmanuel Macron începe să-i exaspereze pe francezi cu un stil paternalist şi uneori regalian.

Nimeni nu are însă soluţia miracol pentru ieşirea din pandemie. Recent, primăria Parisului a propus un nou scenariu radical: trei săptămîni de carantină totală, şi apoi reluarea activităţii normale, ca înainte de pandemie. Măsura nu convinge pe nimeni, printre altele pentru că a fost experimentată fără succes cu exact un an în urmă.