Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atacuri chimice în Siria: plângere pentru «crime contra umanităţii», depusă în Franţa

ghouta.jpg

Corpuri de civili probabil ucisi de arme chimice în Guta orientalà (periferia Damascului), 21 august 2013.
Corpuri de civili probabil ucisi de arme chimice în Guta orientalà (periferia Damascului), 21 august 2013.
Image source: 
REUTERS/Bassam Khabieh

Premieră în Franţa. O plângere pentru «crime contra umanităţii şi crime de război» a fost depusă după atacurile chimice din Siria comise în august 2013. E vorba de prima procedură judiciară franceză care vizează regimul lui Bachar al-Assad pentru folosirea armelor chimice contra populaţiei siriene.

Procedura judiciară franceză vizează două atacuri, două bombardamente chimice comise de regimul de la Damasc în Guta orientală, periferia estică a capitalei Damasc. Cele două ofensive, ambele realizate în luna august 2013, s-au soldat cu peste 1.400 de morţi şi alte mii de răniţi.

Printre supravieţuitorii acelor atacuri figurează şi o franco-siriană. Aceasta din urmă, împreună cu Centrul sirian pentru medii şi libertatea de expresie, au depus plângerea în faţa justiţiei franceze. In opinia avocaţilor lor, legea penală franceză se poate aplica iar jurisdicţiile franceze sunt competente pentru a recunoaşte faptele denunţate.

Plângerea franceză de acum, similară cu cea lansată în Germania acum câteva luni, se adaugă unui dosar sirian déjà impresionant în care sunt denunţate şi alte crime precum torturi sau dispariţii de persoane.

La Paris, plângerea nu vizează pe cineva anume, vreun demntar al regimului de la Damasc, dar ea este însoţită şi argumentată de numeroase mărturii ale altor supravieţuitori care denunţă strategia regimului sirian pentru a recuceri teritorii aflate atunci sub controlul rebelilor. Sunt astfel descrise ororile unui război fără sfârşit: case bombardate, fie cu artilerie convenţională, fie cu bombe cu sarin, substanţă toxică cu acţiune neuroparalitică care este răspândită de sus şi până în subsolurile ruinelor. Un martor povesteşte cum a văzut corpuri neînsufleţite pe stradă, mormane de cadavre la spital, femei, copii şi bărbaţi care se sufocă, se plâng de dureri sau vomită necontrolat.

Pentru autorii plângerii, elementele de context, materiale şi de intenţie, ţin de noţiunea de «crimă contra umanităţii» aşa cum este ea definită de codul penal francez. Avocaţii estimează că «aceste atacuri făceau parte dintr-un plan concertat cu scopul de a intimida populaţia care se opunea guvernului sirian. Aceste atacuri nu s-au produs doar o dată, nu e vorba deci de o eroare ci de o practică sistematică».

Reamintim că în aceea vară 2013, ameninţarea unei intervenţii militare occidentale a fost de scurtă durată. Chiar dacă preşedintele american de atunci, democratul Barack Obama, estimase că Damascul «încălcase o linei roşie», SUA, ca şi Regatul unit, nu aveau să întreprindă nimic pe teren. Franţa în schimb, condusă în aceea vreme de socialistul François Hollande, era dispusă să intervină militar dar nu de una singură.

In cele din urmă, americanii şi ruşii vor găsi un acord în septembrie 2013 în urma căruia, Siria va adera la Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC). Promisiunea de a-şi suprima arsenalul este urmată de o vastă operaţiune distrugere a respectivului arsenal ucigător. Operaţiunea este finanţată şi condusă în mare parte de occidentali. Problema este că regimul al-Assad a minţit, nu şi-a dezvăluit toate armele de care dispune, iar atacurile cu clor şi sarin au continuat.

Din acel moment, «Franţa s-a poziţionat ca lider în dosarul armelor chimice. A luat noi sancţiuni contra regimului sirian şi a început reformarea OIAC. Astfel, organizaţia va avea voie să ancheteze şi să-i denunţe pe autorii atacurilor chimice şi nu doar să facă simple constatări ca până acum. Ar fi deci suprinzător ca plângerea depusă acum să fie blocată» estimează avocaţii părţilor civile. Unul dintre ei apreciază de asemenea faptul că «preşedintele Emmanuel Macron a reafirmat intransigenţa franceză pe chestiunea chimică».

In afară de Franţa şi Germania, judecători din alte ţări europene ar putea deschide proceduri pentru crimele comise cu are chimice chiar dacă autorii acestora sunt străini iar crimele au fost comise în afara ţărilor respective. ONG-ul Open Society Justice Initiative speră ca aceste proceduri să ducă în cele din urmă la crearea unui tribunal special.

Cum remarcă ziarul Le Monde, «de ani de zile avocaţi şi asociaţii diverse caută breşa prin care ar putea să-i judece pe autorii crimelor comise în Siria. Curtea penală internaţională nu poate fi sesizată întrucât Siria nu a aderat la ea. In faţa Consiliului de securitate, vetoul Rusiei, aliata Siriei, face şi acolo imposibilă orice mişcare. E motivul pentru care multor sirieni şi avocaţi nu le mai rămân decât justiţiile naţionale europene.»