Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


«Mass-media în Europa: cenzura se ridică în Est»-dosar în Libération

orban.jpg

Premierul ungar Viktor Orban, fatà în fatà cu presa la Budapesta, 26 mai 2019.
Premierul ungar Viktor Orban, fatà în fatà cu presa la Budapesta, 26 mai 2019.
Image source: 
Reuters

Sub titlul «Mass-media în Europa: cenzura se ridică în Est», ziarul francez Libération publică un lung dosar, încă de pe prima sa pagină, despre situaţia presei în Europa Centrală şi de Est. Sunt analizate situaţiile din trei state în care presa este opresată: Ungaria, Polonia şi Slovacia.

Asasinarea unui jurnalist în Slovenia, naţionalizarea forţată a radiourilor şi ziarelor din Polonia, asfixia economică din Ungaria – autoritarismul lui Viktor Orban s-a extins în mai multe ţări ale Uniunii europene, notează încă de pe coperta sa Libération.

In interiorul ziarului de centru-stânga, nu mai puţin de 5 pagini consacrate «presei opresate» din Estul Europei. Situaţia este atât de procupantă încât ea a fost luată în dezbatere miercuri în incinta Parlamentului european. «De puţină vreme încoace, UE încearcă să contreze regimurile autoritare cu mijloacele de care dispune care sunt însă, uneori, nu destul de constrângătoare» scrie Jean Quatremer. Corespondentul publicaţiei la Bruxelles constată că nu doar premierul Sloveniei, ţară care va prelua preşedinţia Consiliului de miniştrii UE la întâi iulie, atacă jurnaliştii. «Slovenia nu este singura problemă a UE; Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria şi Malta încalcă şi ele deliberat libertatea presei, unul dintre stâlpii democraţiei. Lipsa de mijloace pentru a impune respectarea valorilor democratice vine din faptul că nimeni nu şi-a imaginat vreodată că statele democratice aparţinând UE se vor transforma într-o zi în regimuri autoritare alergice la libertatea presei» mai scrie Quatremer.

In editorialul semnat de directorul ziarului Libération, putem citi: «Viktor Orban este departe de a fi singurul care imită procedeele comuniste în represiunea contra presei. Polonia, Slovacia, Bulgaria, Cehia şi Slovenia sunt şi ele pe cale să pună botniţă presei. Lucrurile încep întotdeauna printr-o remarcă deplasată a unui membru al guvernului la adresa unui ziar sau chiar a unui jurnalist. Apoi, treburile se extind peste tot şi se transformă în cenzură. Tehnica este binecunoscută şi rodată: mai întâi se aspiră radiourile şi televiziunile publice, apoi se asfixiază bugetele mediilor prea critice. Urmează împroşcarea – cu bani – a ziarelor îngăduitoare şi, în fine, se asasinează câţiva jurnalişti. Libertatea presei este adesea ultima alertă, semnalul că asfixia va înăbuşi în curând toate libertăţile» conchide directorul de la Libération.

Libertatea presei dă înapoi mai peste tot în centrul şi estul Europei

Dintr-o serie de alte reportaje publicate de acelaşi ziar, aflăm cum este situaţia concretă în diverse ţări est sau central-europene. «Faptul că în chioşcurile de ziare din Ungaria vedem zeci de ziare şi reviste de formate, culori şi titluri diferite, nu este decât un miraj. Adesea, proprietarii acestor publicaţii sunt aceaşi oameni, mai exact o mână de oligarhi apropiaţi puterii, care publică conţinuturi orientate în favoarea guvernului. Cele câteva ziare independente care se mai află pe tejghea au o difuzare mult mai redusă. In plus, în mod regulat mai dispare câte unul sau îşi schimbă proprietareul şi … imediat şi tonul. Tendinţa nu e nouă şi nu se rezumă doar la Ungaria. Libertatea presei dă înapoi mai peste tot în centrul şi estul Europei. De când a ajuns la putere acum 11 ani, Viktor Orban a erijat un antimodel al libertăţii presei şi a fost luat drept exemplu şi de alţi responsabili din regiune, spune un responsabili de la Reporteri fără frontiere citat de Libération. Retorica populistă contra presei a câştigat teren şi în Slovenia de un an încoace, în particular prin intervenţile şi atacurile contra presei ale premierului conservator Janez Jansa. In schimb, în Slovacia, situaţia s-a mai ameliorat după moartea jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak în 2018.»

«In Polonia, credibilitata mediilor publice s-a prăbuşit complet», notează fostul jurnalist vedetă al radioului public, Dariusz Rosiak. Acesta reaminteşte că «din 1989 încoace, massmediile publice au funcţionat întotdeauna după un sistem de favoritism. Invingătorii alegerilor puneau mâna pe radiourile şi televiziunile publice, îi dădeau afară pe câţiva jurnalişti şi modificau programele. Jurnaliştii erau nevoiţi să înveţe să navigheze în această ambianţă şi să se adapteze pentru a supravieţui. Dacă până în 2015, calitatea tehnică şi standardele profesionale mai erau cât de cât respectate, odată cu venirea la putere a partidului Dreptate şi Justiţie (PiS), acesta a dorit să utilizeze mediile publice ca o unealtă directă de propagandă pentru a schimba ţara. Sute de jurnalişti au fost daţi afară, de cele mai multe ori din motive politice. Rezultatul a fost rapid: o cădere completă a credibilităţii şi o diminuare dramatică a audienţei, mai ales a radioului public. In ciuda acestei politici, Polonia a reuşit în ultimele decenii să dezvolte mai multe medii solide şi financiar viabile. Mai dispunem de o scenă mediatică ce critică 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7 guvernul. Fără îndoială că lupta pentru o presă liberă continuă în Polonia» conchide Rosiak.

«Realitatea alternativă» descrisă în imperiul presei clădit de primul ministru Orban

Articolul consacrat Ungariei este semnat de Miklos Hargitai, editoralist la cotidianul Népszava. Aflăm astfel că «oricare ar fi regulile înscrise în tratatele europene, Viktor Orban face ce vrea iar de la Bruxelles nu vine nicio reacţie pentru a impune regulile europene, în particular referitoare la dreptul concurenţei» notează Hargitai. De partea ei, corespondenta lui Libération la Budapesta evocă «realitatea alternativă» descrisă în imperiul presei clădit de primul ministru Orban. «Nu are nimic de a face, nici cu jurnalismul, nici cu informaţia. Metodele utilizate sunt cele preluate de Russia Today şi Sputnik. Rusia nu are nevoie să facă dezinformare în Ungaria; presa infeodată puterii locale se ocupă de asta» subliniază un jurnalist independent citat de Libé.

In fine, articolul consacrat situaţiei presei din Slovacia este semnat de Monika Todova, jurnalistă de investigaţii la ziarul Dennik N. Poliţia a deschis o anchetă criminală pentru «supraveghere ilegală şi periculoasă» după ce colega noastră a fost urmărită de o maşină suspectată că ar aparţine unui oligarh. Ea evocă mafia puternic implantată în ţară, aflată şi la originea asasinării jurnalistului Jan Kuciak. «Moartea acestuia a permis însă unor anchete să ajungă până la capăt, au dat şansa Slovaciei de a face dreptate, de a proteja libertatea de expresie şi de a le permite jurnaliştilor să câştige respectul opiniei publice», mai scrie Todova.

 
«Mass-media în Europa: cenzura se ridică în Est»-dosar în Libération